IHS MARKIT ENERGY ADVISORY SERVICE: Pieţele petroliere au revenit pe un teren relativ stabil

Pieţele petroliere au revenit pe un teren relativ stabil, cu preţul ţiţeiului Brent variind într-un interval de 40-45 dolari/baril, potrivit IHS Markit Energy Advisory Service, care anticipează că este posibil să vedem o cotaţie de peste 50 de dolari/baril în a doua jumătate a anului viitor.

Conform estimărilor IHS Markit, cotaţia medie a petrolului european Brent, tranzacţionat la Londra, va fi de 42,35 dolari/baril în 2020, iar în 2021 de 49,25 dolari/baril. Cele două previziuni sunt modificate în urcare cu 7,09 dolari, respectiv 5,25 dolari faţă de estimările lansate de IHS în luna mai.

Sursa precizează că reducerile record ale producţiei petroliere din lunile mai şi iunie, efectuate de Arabia Saudită şi partenerii săi din grupul OPEC+ (format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi), au jucat un rol esenţial în accelerarea reechilibrării pieţelor petroliere globale. Astfel, odată cu redresarea cererii faţă de nivelul minim atins în aprilie din cauza pandemiei de Covid-19, aceşti exportatori au trecut de la gestionarea surplusului imediat generat de criză către gestionarea procesului de redresare.

Roger Diwan, vicepreşedintele diviziei de servicii financiare din cadrul IHS Markit, spune, citat de greencarcongress.com: "Faza a doua a redresării reprezintă o tranziţie delicată, în care excedentul din stocurile de petrol sunt reduse în paralel cu majorarea producţiei".

Grupul OPEC+ şi Statele Unite readuc pe piaţă o producţie de peste 4 milioane de barili pe zi în iulie şi august.

IHS Markit se aşteaptă ca preţul petrolului Brent să rămână într-un interval mediu de 40-47 dolari/baril în următoarele patru trimestre, dacă nu vom asista la un al doilea val de pandemie de Covid-19, care să determine oprirea activităţii economice la scară largă.

În opinia analiştilor IHS, perioada de stabilizare va precede stadiul recuperării pieţei petroliere, în care normalizarea progresivă a cererii şi a stocurilor comerciale din ţările OCDE va permite reluarea capacităţii maxime de producţie în Rusia şi în ţările producătoare majore din Golf. Acest lucru ar putea începe încă din a doua jumătate a anului 2021, când preţul petrolului Brent ar putea trece de 50 de dolari/baril, preconizează sursa.

Vineri, cotaţia futures a petrolului Brent cu livare în octombrie era de circa 45 de dolari/baril, iar cea a ţiţeiului american WTI cu livrare în septembrie - de peste 41 de dolari barilul.

• IHS Markit: Cererea de platforme petroliere offshore, în declin

Cererea de platforme petroliere offshore va scădea în acest an, ca urmare a pandemiei şi a preţurilor scăzute ale petrolului, care obligă operatorii de profil să amâne activităţile de foraj, conform IHS Markit, care anticipează, însă, că industria platformelor offshore urmează să îşi revină în 2022.

Din cauza provocărilor fără precedent generate de pandemia de Covid-19 şi de prăbuşirea ulterioară a cererii de petrol, majoritatea operatorilor care se aşteptau să contracteze lucrări în larg au amânat termenele proiectelor până anul viitor, cel mai devreme, potrivit lui Cinnamon Edralinis, analist principal la IHS Markit, citat de oilprice.com.

IHS Markit menţionează că piaţa forajului petrolier va avea o cerere redusă în 2020, dar aceasta va creşte în 2021 şi 2022. Cererea globală de foraj petrolier va fi de 73 de unităţi în medie în 2022, în creştere de la 66 de unităţi în 2021 şi 59 de unităţi în 2020, potrivit IHS Markit.

Cea mai mare parte a cererii de foraj petrolier va fi concentrată în America de Sud şi Africa de Vest, conform sursei. Aceasta precizează că în America de Sud, Brazilia va fi un punct important pentru cererea de foraj petrolier în 2022, alături de Guyana, unde sunt descoperiri majore ale ExxonMobil, precum şi Surinamul, unde Apache şi Total au făcut o nouă descoperire petrolieră importantă.

În schimb, cererea de foraj în Golful Mexic este preconizată să scadă anul viitor la 14 unităţi, de la 17 în 2020, deoarece unii operatori aşteaptă până când condiţiile de piaţă se vor stabiliza ca să contracteze noi lucrări, a subliniat IHS Markit.

Producţia de petrol a OPEC a crescut cu peste un milion de barili pe zi (bpd) în iulie, deoarece Arabia Saudită şi alţi membri din Golf şi-au eliminat limitele de producţie pe care le-au stabilit în mod voluntar faţă de acordul cu OPEC, iar alţi membri au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte respectarea acordului. Producţia celor 13 state membre OPEC a fost de 23,32 milioane de dolari pe zi, în medie, în iulie, cu 970.000 de barili pe zi mai puţin decât în iunie, care a fost del mai redus nivel din 1991, conform Reuters.

Amintim că, în aprilie, OPEC şi aliaţii săi au decis să reducă producţia începând cu luna mai, în contetxul în care activităţile economice erau blocate, iar cererea de ţiţei extrem de scăzută, la nivel mondial. OPEC, Rusia şi alţi producători de ţiţei (OPEC+) au decis tăierea producţiei de petrol cu 9,7 milioane de barili pe zi sau 10% din totalul extras, de la 1 mai. Cota OPEC în această reducere a fost de 6,084 milioane de barili pe zi.

În iulie, OPEC+ şi-a redus producţia cu 5,743 milioane de barili pe zi, adică 94% din înţelegere, conform unei analize Reuters.

Sursa menţionează că majorarea producţiei din luna iulie este cea mai mare înregistrată după aprilie.

Ca să susţină piaţa, Arabia Saudită, Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au promis să taie în plus 1,18 milioane de barili pe zi în iunie. Cea mai mare creştere a producţiei în iulie a fost realizată de Arabia Saudită, care a extras 8,4 milioane de barili pe zi, cu 850.000 de barili pe zi mai mult decât în iunie.

La rândul lor, EAU şi Kuweitul şi-au majorat producţia.

Irakul şi Nigeria nu şi-au mai tăiat producţia în iulie, Irakul majorându-şi exporturile, menţionează Reuters.

"Preţurile scăzute ale ţiţeiului îngreunează viaţa acelor producători OPEC care trebuie să facă reduceri adiţionale", declară Eugen Weinberg, analist la Commerzbank.

Sursa mai arată că producţia din Iran şi Libia au fost constante în iulie, iar cea din Venezuela a scăzut. Aceste trei state sunt exceptate de la tăieri voluntare din cauza sancţiunilor impuse de SUA ori a problemelor interne care limitează producţia.

Conform Reuters, producţia din Libia a scăzut din ianuarie din cauza blocării porturilor şi a câmpurilor petrolifere de către grupuri loiale comandantului Khalifa Haftar.

Luna trecută, OPEC a estimat că, anul viitor, cererea globală de petrol va creşte cu un nivel record - de şapte milioane de barili pe zi (bpd) - datorită redresării economiei mondiale în urma pandemiei de coronavirus, dar va rămâne sub nivelul din 2019.

Astfel, cererea pentru ţiţeiul produs de OPEC ar urma să crească în 2021 la 29,8 milioane de barili pe zi, potrivit cartelului.

Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) şi-a îmbunătăţit luna trecută estimările privind cererea de petrol în 2020, dar a avertizat că răspândirea pandemiei reprezintă un risc la adresa perspectivelor globale. IEA estimează o cerere de 92,1 milioane de barili pe zi, în creştere cu 400.000 bpd faţă de prognoza din luna anterioară, citând un declin mai redus decât se estima în trimestrul al doilea din acest an.