Ilie Bolojan şi-a intrat în atribuţiile de preşedinte interimar

Ilie Bolojan, fost preşedinte al Senatului, şi-a intrat ieri în atribuţiile de preşedinte interimar după ce, marţi, Curtea Constituţională a luat act de demisia lui Klaus Iohannis. Înainte de a deveni preşedinte interimar, Ilie Bolojan s-a suspendat din PNL, unde deţinea funcţia de preşedinte, funcţie ce a fost transferată temporar lui Cătălin Predoiu, cu acordul unanimităţii celorlalţi lideri liberali. Ilie Bolojan s-a dus, ieri, la Palatul Cotroceni, unde a discutat cu Klaus Iohannis înainte de preluarea funcţiei de preşedinte interimar al ţării. Instaurarea lui Bolojan ca preşedinte interimar a fost una simplă, fără niciun fel de protocol, protocol care a fost respectat întocmai în ceea ce îl priveşte pe fostul preşedinte al ţării în momentul în care a părăsit definitiv Palatul Cotroceni, chiar dacă, potrivit unui sondaj recent efectuat de IRES, Klaus Iohannis se mai bucura de încrederea a doar 8% dintre cetăţenii români. Covorul roşu a fost aşezat regulamentar de angajaţii Administraţiei Prezidenţiale pe caldarâmul din curtea Palatului Cotroceni, Garda de Onoare a intonat imnul de stat, i-a prezentat onorul preşedintelui care pleca din funcţie, şi a răspuns la salutul acestuia, după ce a fost trecută în revistă de Klaus Iohannis.

La final, fostul preşedinte al ţării şi-a luat rămas bun de la angajaţii Administraţiei Prezidenţiale cu o fluturare din mână, s-a oprit pentru câteva secunde în faţa reprezentanţilor presei pentru a le mulţumi pentru colaborare, s-a urcat în maşină şi a plecat spre Sibiu însoţit de un alt autoturism în care se aflau angajaţii Serviciului de Pază şi Protecţie, care conform legii, îi vor asigura paza până la finalul vieţii.

Potrivit legii 406/2001, în calitate de fost preşedinte al ţării, Klaus Iohannis beneficiază de o serie de drepturi şi avantaje, pe toată durata vieţii, drepturi pe care le-ar fi pierdut dacă ar fi fost suspendat. Printre acestea se numără: folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, şi a unui cabinet de lucru, la care să existe un consilier şi un secretar; membrii de familie ai titularului beneficiază de dreptul de folosinţă gratuită a reşedinţei fostului preşedinte, numai pe durata vieţii titularului şi vor elibera locuinţa în termen de 60 de zile de la decesul acestuia; o indemnizaţie lunară în cuantum de 75% din salariul acordat preşedintelui în exerciţiu, aproximativ 25.000 de lei - indemnizaţie ce poate fi cumulată cu alte venituri obţinute ca venituri salariale sau cu titlu de pensie; folosinţa gratuită a unui autoturism, dar şi pază şi protecţie asigurate permanent de SPP. Legea mai prevede că fostul preşedinte poate efectua, la cerere, un control medical complet anual, în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".

Momentul în care Klaus Iohannis s-a oprit în faţa jurnaliştilor este unul sugestiv, ce redă modul în care fostul preşedinte a înţeles să colaboreze cu presa în timpul mandatelor sale la Cotroceni. Nu i-au fost puse întrebări, nu a dat declaraţii la final de mandat, ci doar a mulţumit şi a plecat. La fel, a făcut, cu mici excepţii în toţi cei 10 ani cât a fost preşedinte. Foarte puţine interviuri acordate, conferinţe de presă organizate doar când nu a avut încotro - adică atunci când participa la Bruxelles la şedinţele Consiliului European sau când participa la summit-urile NATO. În rest, singura perioadă în care Iohannis a ţinut mai des conferinţe de presă a fost în primul an al pandemiei Covid 19, dar şi atunci cu limitarea întrebărilor jurnaliştilor, la una singură per instituţie mass-media.