Impactul Noului Cod Civil asupra afacerilor

Mediul juridic şi cel de afaceri vor fi în profundă schimbare sub impactul generat de Noul Cod Civil începând cu 1 octombrie. Noi reguli se vor aplica în domeniul contractelor, în materia constituirii şi publicităţii proprietăţii, legat de regimul juridic al persoanelor, dar şi în aria garanţiilor, contractelor bancare, fiduciei etc. - demersul este binevenit şi chiar necesar, ţinând cont că actualul Cod Civil datează din 1865. Ne aflăm în faţa unui moment de o importanţă istorică deosebită, de modernizare a standardelor civile şi comerciale locale, prin alinierea acestora la realităţile lumii contemporane. Noul Cod Civil este inspirat din cele mai avansate şi complexe reglementări în domeniu, înglobează opinii doctrinare avizate şi ţine cont de cerinţele securităţii circuitelor civile şi comerciale actuale. Aplicarea noilor reguli va presupune un efort susţinut şi diligent de pregătire din partea societăţilor comerciale, a băncilor şi tuturor persoanelor interesate, cu un accent special pe rolul de ghidaj absolut necesar din partea avocaţilor. Schimbările sunt radicale, iar implicaţiile substanţiale, prin urmare este critic ca, în perioada de absorbţie şi adaptare la noile cerinţe, societăţile să apeleze la consultanţă de specialitate, pentru a putea gestiona corect riscurile şi a-şi proteja optim interesele.

Merită menţionate succint şi selectiv câteva dintre aceste modificări:

• Proprietatea privată

- Înscrierea în Cartea Funciară. Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se va dobândi prin înscrierea în cartea funciară (cu excepţia anumitor cazuri prevăzute de lege) în baza (i) înscrisurilor autentice notariale, (ii) a hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, (iii) a certificatelor de moştenitori sau (iv) a altor acte emise de autorităţile administrative. O metodă nouă de stingere a dreptului de proprietate asupra unui imobil va fi înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de renunţare la acest drept.

- Coproprietatea. Actele de administrare cu privire la bunul comun vor putea fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi. Fiecare coproprietar va putea sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală (reclamant sau pârât), în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.

- Proprietatea periodică. Proprietatea periodică se va naşte în temeiul unui act juridic ce transferă dreptul de proprietate asupra unui mobil sau imobil către mai multe persoane care exercită în mod succesiv şi repetitiv folosinţa acelui bun, în intervale de timp determinate, egale sau inegale. La încetarea intervalului, coproprietarul va preda bunul coproprietarului ce urmează să îl folosească în intervalul următor.

- Superficia. Dreptul de superficie se va putea constitui pe o durată de cel mult 99 de ani, cu posibilitatea reînnoirii, şi nu va mai dura pe întreaga perioadă de existenţă a clădirii. Titularul dreptului de superficie va datora, în anumite condiţii, sub formă de rate lunare, o chirie reprezentând contravaloarea folosinţei terenului.

• Fiducia

- Noţiune. Prin intermediul fiduciei, orice persoană va putea transfera inclusiv drepturi reale către unul sau mai mulţi fiduciari în vederea exercitării acestora cu scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Pentru a fi valabil încheiat, contractul se va semna în formă autentică şi va conţine în mod obligatoriu detalii privitoare la drepturile transferate, durata transferului, identitatea părţilor implicate, precum şi scopul fiduciei şi întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului.

- Obligaţii. Obligaţia înregistrării contractului de fiducie la organul fiscal competent va reveni fiduciarului, în vederea stabilirii de către această autoritate a cuantumului sumelor datorate de fiduciar către bugetul statului.

Pentru ca fiducia să fie opozabilă terţilor, este necesară înscrierea acesteia în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Drepturile reale imobiliare ce fac obiectul contractelor de fiducie vor fi înscrise şi în cartea funciară.

• Garanţiile reale - Ipotecile

Noul cod instituie o schimbare terminologică, în sensul că denumirea de ipotecă se referă nu numai la garanţiile reale asupra imobilelor, dar şi la garanţiile fără deposedare asupra bunurilor mobile.

Ipoteca imobiliară

- Ipoteca imobiliară se va constitui în mod valabil numai în urma înscrierii acesteia în cartea funciară (anterior, înscrierea în cartea funciară avea doar rolul de a asigura opozabilitatea ipotecii faţă de terţi).

- Se stabileşte posibilitatea constituirii ipotecii asupra unei universalităţi de bunuri imobile, prezente sau viitoare. Ipoteca asupra universalităţii de bunuri se va putea constitui pe cale convenţională, numai asupra bunurilor afectate activităţii unei întreprinderi.

- Înstrăinarea sau grevarea de către debitor/garant a bunului ipotecat vor fi valabile, chiar dacă prin contractul de ipotecă aceste acte ar fi interzise. În plus, sunt interzise clauzele care impun debitorului plata anticipată a obligaţiei sau plata oricărei alte obligaţii în cazul constituirii unei altei garanţii asupra aceluiaşi bun care face obiectul ipotecii (se încearcă astfel limitarea practicii generale actuale privind indisponibilizarea imobilelor care fac obiectul unui contract de ipotecă).

Ipoteca mobiliară

- Se introduce noţiunea de perfectare a ipotecii mobilare - o ipotecă mobiliară valabil constituită este perfectă în urma îndeplinirii următoarelor condiţii cumulative: (i) obligaţia garantată există, (ii) constituitorul dobândeşte drepturi asupra bunului ipotecat şi (iii) formalităţile cerute de lege privind publicitatea ipotecii au fost îndeplinite (noua reglementare va avea impact mai ales în ceea ce priveşte concursul dintre creditorii ipotecari - ipoteca perfectă va fi întotdeauna preferată ipotecilor care nu au fost perfectate).

- În plus faţă de înscrierea la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, se instituie o nouă modalitate de realizare a publicităţii ipotecii asupra conturilor bancare, şi anume controlul asupra contului. Un creditor ipotecar dobândeşte controlul asupra unui cont în următoarele situaţii: (i) creditorul ipotecar este chiar banca la care este deschis contul, (ii) constituitorul, banca şi creditorul ipotecar convin în scris că banca, fără a solicita consimţământul constituitorului ipotecii, va urma instrucţiunile prin care creditorul dispune de sumele aflate în cont sau (iii) creditorul ipotecar devine titular al contului. Noua reglementare determină o schimbare importantă în ceea ce priveşte ordinea de preferinţă între creditorii care au ipoteci pe acelaşi cont, în sensul că ipoteca creditorului care are controlul unui cont este preferată ipotecii unui creditor care nu are controlul asupra contului, indiferent de momentul în care acesta din urmă a dobândit ipoteca şi a îndeplinit formalităţile de publicitate.

- Conform Noului Cod Civil, persoana care achiziţionează un bun în cursul obişnuit al activităţii unei întreprinderi care înstrăinează bunuri de acelaşi fel dobândeşte bunul liber de ipotecile constituite de înstrăinător, chiar dacă ipoteca este perfectă, iar dobânditorul cunoaşte existenţa acesteia. În acest caz, ipoteca se strămută asupra preţului sau altor bunuri rezultate din înstrăinarea bunului ipotecat. Noua reglementare are ca scop protecţia consumatorilor şi a celorlalte persoane care achiziţionează bunuri în cadrul activităţii obişnuite a constituitorului ipotecii (de exemplu, utilizatorii care dobândesc proprietatea asupra bunurilor în leasing, bunuri asupra cărora finanţatorii societăţii de leasing deţineau ipoteci).

Gajul

Gajul rămâne reglementat şi în cadrul Noului Cod Civil, acesta reprezentând garanţia cu deposedare asupra unor bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise în formă materializată.

Dreptul de retenţie

Noul Cod Civil reglementează la nivel de principiu şi dreptul de retenţie - dreptul celui care este dator să remită sau să restituie un bun de a-l reţine atât timp cât creditorul nu îl despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

Dispoziţiile Noului Cod Civil privind garanţiile vor avea impact mai ales asupra garanţiilor constituite începând cu data de 1 octombrie 2011. În acest sens, este recomandabil ca instituţiile de credit şi instituţiile financiare să îşi revizuiască modelele standard de contracte de garanţie, precum şi procedurile şi normele interne cu privire la garanţii. Cu toate acestea, menţionăm că dispoziţiile Noului Cod Civil pot avea implicaţii şi asupra anumitor garanţii constituite anterior intrării în vigoare a acestuia (de ex. în ceea ce priveşte formalităţile de publicitate efectuate după 1 octombrie 2011).

Contul bancar curent

- Se prevede regula că titularul de cont poate dispune în orice moment de soldul creditor al contului. Cu toate acestea, o noutate în raport cu practica bancară generală este că Noul Cod Civil permite părţilor să prevadă un termen de preaviz, caz în care titularul de cont va putea dispune de soldul creditor cu respectarea respectivului termen.

- Soldurile active şi pasive se vor compensa reciproc dacă între instituţia de credit şi client există mai multe raporturi juridice sau mai multe conturi (chiar şi în monede diferite), cu excepţia cazului în care părţile au convenit altfel.

- Contractul de cont bancar curent încheiat pe o perioadă nedeterminată poate fi denunţat unilateral de către oricare dintre părţi, cu respectare unui termen de preaviz de 15 zile, cu excepţia cazului în care din contract sau uzanţe rezultă un alt termen.

- Dreptul de a obţine restituirea soldului creditor rezultat la închiderea contului bancar curent, se prescrie în termen de 5 ani de la data închiderii contului.

Depozitul bancar

- Noul Cod Civil reglementează două tipuri principale de depozit bancar: depozitul de fonduri şi depozitul de titluri.

- În ceea ce priveşte depozitul de fonduri, Noul Cod Civil instituie obligaţia instituţiei de credit de a asigura, în mod gratuit, informarea clientului cu privire la operaţiunile efectuate în conturile sale. În cazul în care clientul nu solicită altfel, informarea se va realiza lunar, în condiţiile agreate de părţi.

- Prin depozitul de titluri, instituţia de credit este împuternicită cu administrarea acestora care se va realiza, dacă părţile nu stabilesc altfel, în conformitate cu noile reguli introduse de cod privind administrarea bunurilor altuia. Noul Cod Civil interzice clauzele prin care instituţia de credit este exonerată de răspundere pentru neexecutarea obligaţiilor de a administra titlurile cu prudenţă şi diligenţă.

Facilitatea de credit

- Noul cod civil defineşte facilitatea de credit ca fiind contractul prin care o instituţie de credit, o instituţie financiară nebancară sau orice altă entitate autorizată prin lege specială, se obligă să ţină la dispoziţia clientului o sumă de bani pentru o perioadă de timp determinată sau nedeterminată.

- Cu excepţia cazului în care părţile stabilesc altfel, finanţatorul nu are dreptul de a denunţa unilateral contractul decât pentru motive temeinice care privesc beneficiarul facilităţii de credit. În cazul denunţării unilaterale, clientul pierde dreptul de a utiliza creditul, iar finanţatorul este obligat să acorde un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a accesoriilor acestora.

- Contractul de facilitate de credit încheiat pe o perioadă nedeterminată poate fi denunţat unilateral de către oricare dintre părţi, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, cu excepţia cazului în care din contract sau uzanţe rezultă un alt termen. Cu toate acestea, finanţatorii trebuie să acorde o atenţie deosebită în ceea ce priveşte redactarea contractelor încheiate pe perioadă nedeterminată, având în vedere că noul cod nu reglementează situaţia sumelor scadente datorate finanţatorului la data denunţării unilaterale a contractului de către împrumutat.

Trebuie subliniat că, potrivit Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, ca regulă generală, contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil vor fi guvernate în continuare de legea în vigoare la data încheierii lor, inclusiv în ceea ce priveşte efectele produse după intrarea în vigoare a noului cod. Din această perspectivă, impactul Noului Cod Civil se va răsfrânge mai ales asupra contractelor încheiate începând cu 1 octombrie 2011.

În acest sens este recomandabilă revizuirea condiţiilor generale de afaceri şi a contractelor standard având în vedere dispoziţiile Noului Cod Civil.