În contextul geopolitic pe care îl traversăm, diminuarea şi scumpirea energiei din surse convenţionale a accelerat tranziţia către energia verde, obţinută din surse regenerabile, ceea ce a dus la o creştere a necesarului de baterii pentru înmagazinarea de energie, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.
Evoluţia şi inovaţia tehnologică, în special progresul înregistrat în zona vehiculelor electrice, a generat, la rândul ei o creştere a utilizării bateriilor şi acumulatorilor, cu precădere a celor de tip litiu-ion. În acest context, Comisia Europeană a revizuit Directiva 2006/66/CE pentru a reglementa întregul ciclu de viaţă al bateriilor.
Astfel, în data de 11 mai, Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor ( SNRB ) a organizat o conferinţă de presă urmată de un simpozion de discuţii în care a prezentat impactul noului Regulament European privind bateriile şi acumulatorii uzaţi, asupra pieţei bateriilor în general asupra legislaţiei naţionale şi a producătorilor. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului sub patronajul Comisiei pentru Comunicaţii, Tehnologia Informaţiei şi Inteligenţa Artificială din Senatul României şi a avut ca şi obiectiv aducerea la aceeaşi masă a discuţiilor, autorităţi centrale şi locale, producători şi importatori de baterii portabile cât şi de autovehicule şi membri ai Consiliului Director al EUCOBAT, Asociaţia pan-europeană a organizaţiilor de transfer responsabilităţi în ceea ce priveşte managementul deşeurilor de baterii şi acumulatori, organism implicat activ în elaborarea prevederilor noului Regulament.
Întrucât evoluţia pieţei de baterii şi acumulatori este una extrem de dinamică, mai ales în contextul geopolitic actual, în cadrul acestui eveniment, a fost prezentat în avanpremiera publicării în Jurnalul Comisiei Europene, noul Regulament European privind bateriile şi acumulatorii uzaţi, cu modificările şi
implicaţiile pe care acesta le aduce în urma revizuirii Directivei 2006/66/CE şi a modificării Regulamentului (UE) nr. 2019/1020. Astfel, noul context legislativ naţional precum şi obligaţiile, provocările şi oportunităţile pentru producători, organizaţii colective şi autorităţile naţionale şi locale sunt necesar a fi cunoscute şi analizate.
Ce urmăreşte noul regulament? Promovarea unei economii circulare facilitate de reglementarea ciclului de viaţă al bateriilor. Noul Regulament urmăreşte să promoveze o economie circulară prin reglementarea bateriilor pe tot parcursul ciclului lor de viaţă. Regulamentul stabileşte cerinţe referitoare la sfârşitul de viaţă al unei baterii, incluzând ţinte şi obligaţii de colectare, precum şi ţinte pentru recuperarea materialelor şi responsabilizarea extinsă a producătorului.
Acordul stabileşte obiective pentru ca producătorii să colecteze deşeurile de baterii portabile (63% până la sfârşitul anului 2027 şi 73% până la sfârşitul anului 2030) şi introduce un obiectiv de colectare a deşeurilor de baterii pentru mijloacele de transport uşoare (51% până la sfârşitul anului 2028 şi 61% până la sfârşitul anului 2031).
Colegislatorii au convenit să stabilească totodată ţinta pentru recuperarea litiului din bateriile uzate la 50% până în 2027 şi la 80% în 2031. Aceste ţinte pot fi modificate prin acte delegate, în funcţie de evoluţia pieţei, a tehnologiei şi de disponibilitatea cantităţilor de litiu. Regulamentul prevede niveluri minime obligatorii de conţinut reciclat pentru bateriile industriale, cele pentru trotinete, scutere, biciclete electrice (SLI) şi bateriile pentru maşinile electrice EV. Acestea sunt stabilite iniţial la 16% pentru cobalt, 85% pentru plumb, 6% pentru litiu şi 6% pentru nichel. Regulamentul stabileşte de asemenea şi obligaţia unei documentaţii de conţinut reciclat pentru baterii.
Regulamentul stabileşte de asemenea un obiectiv de eficienţă a reciclării pentru bateriile cu nichel-cadmiu de 80% până în 2025 şi pentru alte tipuri de baterii de 50% până în 2025. În plus, conform noului Regulament bateriile
portabile încorporate în aparate ar trebui să fie detaşabile şi înlocuibile până la capăt chiar de către utilizatorul final. Producătorii vor avea la dispoziţie 42 de luni de la intrarea în vigoare a noului regulament pentru a-şi adapta designul produselor în sensul îndeplinirii acestei cerinţe. Bateriile mijloacelor de transport uşoare însă, nu vor putea fi înlocuite decât de către un specialist.
Noul Regulament urmăreşte îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne a bateriilor şi să asigure o concurenţă mai loială prin intermediul cerinţelor de siguranţă, durabilitate şi etichetare. Acest lucru va fi atins prin criterii de performanţă, durabilitate şi siguranţă, restricţii stricte pentru substanţele periculoase precum mercur, cadmiu şi plumb, dar şi prin informaţii obligatorii privind amprenta de carbon a bateriilor. Regulamentul introduce, de asemenea, cerinţe de etichetare şi informaţii despre componentele bateriei şi conţinut reciclat, dar şi de creare a unui "paşaport pentru baterie" electronic şi un cod QR. Cerinţele de etichetare se vor aplica după 36 de luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului, respectiv după 42 de luni în cazul codului QR.
Noua reglementare are ca scop reducerea impactului asupra mediului şi a impactului social pe tot parcursul ciclului de viaţă al bateriei. În acest scop, Regulamentul provizoriu stabileşte reguli stricte de due diligence pentru operatorii care trebuie să verifice sursa materiilor prime utilizate pentru bateriile introduse pe piaţă. Regulamentul prevede însă o scutire pentru IMM-uri de la regulile de due diligence.
Regulamentul urmăreşte crearea unei economii circulare pentru sectorul bateriilor, vizând toate etapele ciclului de viaţă al bateriilor, de la proiectare până la tratarea deşeurilor. Această iniţiativă este de o importanţă majoră, în special având în vedere dezvoltarea masivă a mobilităţii electrice. Noul regulament va înlocui actuala directivă a bateriilor din 2006 şi va completa legislaţia existentă, în special în ceea ce priveşte managementul deşeurilor la nivelul tuturor statelor Membre.
Un alt obiectiv al acestui eveniment a fost de readuce în atenţie necesitatea colaborării între toţi factorii implicaţi în managementul deşeurilor de baterii şi acumulatori, pentru ca obligaţiile asumate de România ca Stat Membru al UE să poată fi îndeplinite. În acest sens, Asociaţia SNRB ca membru fondator EUCOBAT şi membru în Consiliul Director al acestei organizaţii, a invitat în cadrul evenimentului reprezentanţii unor ţări cu tradiţie în această zonă, precum Belgia, Franţa, Norvegia şi Germania, ţări care în acelaşi timp sunt şi factori de decizie în comisiile legislative din ţările în care activează.
EUCOBAT este asociaţia europeană a sistemelor naţionale de colectare a bateriilor şi reprezintă 32 de organizaţii colective din 20 de state membre UE, având, de asemenea o reprezentare puternică la nivelul Comisiei şi a parlamentului european şi o implicare decisivă în elaborarea noului Regulament European pe baterii.
La întâlnire au fost prezenţi si reprezentanţi din comisiile de mediu ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Agenţia Naţională de Protectie a Mediului, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Educaţiei şi ai importatorilor auto din România precum şi reprezentanţi ai Asociaţiei Administratorilor Publici Locali din România.
Această întâlnire a fost o avanpremieră care a oferit factorilor implicaţi din piaţa de baterii şi acumulatori o privire de ansamblu asupra noilor reglementări europene şi a efectelor acestora asupra businessului şi a mediului de afaceri dar şi oportunitatea unui dialog deschis între experţi, autorităţi şi producători.
Asociaţia Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB) este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit. Misiunea SNRB este aceea de a prelua responsabilitatea producătorilor şi importatorilor de baterii şi acumulatori în
vederea organizării unui sistem performant de colectare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori (DBA).