ÎMPRUMUTAŢII ÎN CHF REACŢIONEAZĂ LA AFIRMAŢIILE LUI ISĂRESCU DESPRE DAREA ÎN PLATĂ: "Banca nu suportă niciun risc în acest moment"

Băncile din ţara noastră nu suportă niciun risc, în acest moment, subliniază reprezentanţii echipei de coordonatori a Grupului Clienţilor cu Credite în CHF.

Afirmaţia vine ca reacţie a declaraţiilor făcute, vineri, de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe marginea Legii dării în plată.

Şeful Băncii Naţionale a României a menţionat, în cadrul unui briefing de presă, că reacţia băncilor la proiectul privind darea în plată a imobilului pus garanţie într-un contract de credit, prin adoptarea unor măsuri ca majorarea avansului sau crearea unor noi tipuri de credite ipotecare, este "prudenţială şi normală" şi nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare.

Oficialul a declarat: "Odată pentru totdeauna trebuie să înţelegem cum funcţionează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenţi, iar la deponenţi nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceţi la bancă să cereţi să vă retrageţi banii la ora 3.00 şi banca întârzie cu explicaţii că are dificultăţi, atunci nu e bine. Băncile îşi asumă riscuri şi trebuie să aibă grijă de banii deponenţilor, bani pe care îi ia şi îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma acum să fie legiferat. Banca reacţionează dacă apar asemenea riscuri şi se gândeşte în ce condiţii poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care şi-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv şi ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni şi pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Pentru că banca îndrăzneşte - acesta este cuvântul, îndrăzneşte - să dea credite pe perioade atât de lungi".

Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, nu ar strica, însă aceeaşi lege nu spune nimic despre garanţia pe care statul o acordă prin programul "Prima casă", a mai spus Mugur Isărescu, adăugând: "Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoştinţă de nicio înţelegere între bănci. (...) Dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte bine ce am văzut în ultimele zile, în sensul că se vine cu informaţii corecte".

• Debitorii: "Din punctul de vedere al debitorilor, această lege face dreptate"

Legea dării în plată face dreptate, consideră debitorii împrumutaţi în CHF, care se adresează Băncii Centrale, în reacţia lor transmisă Ziarului BURSA: "«Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoştinţă de nicio înţelegere între bănci» (n.r. afirmaţia guvernatorului de vineri). În calitate de utilizatori de servicii financiare - concret, împrumutaţi la diverse bănci supravegheate de BNR - întrebăm Banca Naţională în ce măsură şi-a îndeplinit rolul de supraveghetor atunci când s-au acordat credite în valute exotice, de refugiu chiar, pe baza unor contracte încărcate de clauze abuzive, iar dobânda la creditele în lei făcea imposibil accesul la credite în moneda naţională pentru mii de familii de tineri români care şi-au dorit o primă casă în care să-şi traiascul visul unui cămin fericit?

Am aflat din presă şi de la persoane extrem de bine informate, implicate direct în această problemă, despre campania agresivă a băncilor împotriva Legii dării în plată, despre unele bănci care şi-au anunţat intenţia de a majora avansul la creditele imobiliare sau de a se retrage din Programul Prima Casă. Consiliul Concurenţei investighează dacă băncile au format un cartel pentru a pune presiune pe Parlament. Unica preocupare a sistemului bancar a fost să blocheze această lege, încă de la început.

Privind lucrurile în timp, constatăm că istoria se repetă. Mecanismele de supraveghere funcţionează după aceleaşi standarde şi cu aceeaşi «atenţie» ca atunci când s-a supravegheat acordarea de credite încărcate de clauze abuzive, în valute exotice?

Domnia sa (n.r. Mugur Isărescu) menţionează tot felul de riscuri pe care banca şi le asumă. Cităm: «A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat».

Până în momentul de faţă toate elementele de risc într-un contract sunt suportate exclusiv de către client. Banca nu suportă niciun risc în acest moment, în România. Rolul ipotecii este unul simplu, altfel de ce ar fi introdusă ipoteca în contracte? Cu ipoteca se garantează împrumutul. Darea în plată este o lege prin care riscul se împarte. Prima! În România nu există nici măcar o lege a falimentului personal. Nu există nimic în afara unui mod învechit şi abuziv de a oferi servicii financiare care înrobeşte populaţia, în care clientul nu este tratat ca partener. Încă o dată reiese clar din discursul domnului Isărescu că debitorul nu intră în ecuaţie, doar băncile contează. Din punctul de vedere al debitorilor, domnule Isărescu, această lege face dreptate.

Cât despre riscuri, va propun o altă abordare: ce risc e mai mare, în viziunea dumneavoastră: ca o bancă să piardă din profit (de multe ori obţinut necuvenit, fapt dovedit în miile de procese din instanţele din România) sau riscul ca un debitor să-şi piardă viaţa din cauza sistemului bancar? Nu ştim dacă se mai poate «lăuda» vreo ţară în lume, sau cel puţin în Europa, cu peste 31 de cazuri de sinucidere din cauza sistemului bancar atât de bine supravegheat. Această lege nu încurajează neplata sau hazardul moral, fiindcă noi vrem să ne plătim ratele, dar nu cu orice preţ. Nu până la sacrificiul suprem!

Domnia sa (n.r. Guvernatorul) aduce în discuţie şi faptul că deponenţii vor fi afectaţi. Este un argument foarte des folosit de către bancheri şi a prognoza o soarta grea pentru aceştia este parte din campania împotriva Legii dării în plată. Dar debitorii nu sunt şi deponenţi, domnule Isărescu? Şi reproducem aici un text lămuritor: «Oare chiar nu au citit oficialii BNR documentul Băncii Angliei privind crearea banilor în economia modernă, unde se arată că băncile nu trebuie să aştepte formarea depozitelor înainte de acordarea creditelor, ci creditarea este procesul prin care sunt create depozitele, iar băncile private creează, în acest fel, bani noi?» (Călin Rechea, BURSA, 26.11.2015)".

• Împrumutaţii: "Există debitori care au ajuns să urască ideea de a avea propria casă"

Guvernatorul BNR a menţionat că poziţia Comisiei Europene pe marginea acestei legi este un punct de vedere de care trebuie să se ţină seama.

"Văd această poziţie ca pe o chestiune serioasă, sub nicio formă nu trebuie să promovăm idei de tipul că această Comisie Europeană a fost influenţată de X sau de Y din ţară. Are o grămadă de experţi care monitorizează situaţia. Mai văd această luare de poziţie în contextul în care într-o formă sau alta s-a exprimat pe această temă Banca Europeană Centrală, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie, dar şi preşedintele ţării".

Comisia Europeană a subliniat, săptămâna trecută, într-un raport, că un risc major la adresa prognozei macroeconomice îl reprezintă o posibilă implementare a Legii dării în plată aşa cum a fost aprobată iniţial de Parlament. "Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditului, încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi asupra cererii interne", arată raportul CE, citat de Agerpres.

Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii proiectului, s-a arătat surprins de opinia Comisiei Europene. Domnia sa ne-a spus: "Într-o primă fază, să ştiţi că m-am simţit iritat, spre oripilat. Mă gândeam că, după ce a fost publicat şi acest avertisment de risc sistemic, mai are să mai vină Nunţiatura apostolică a Vaticanului în România să ne spună cât de gravă e legea.

Dar, după aceea, mi-am dat seama că raportul Comisiei Europene vorbeşte despre varianta anterioară a legii, care acum este corectată, nu mai are niciun echivoc".

În opinia avocatului, în paragraful din raportul CE care vorbeşte despre retroactivitatea legii, este o neînţelegere, ceea ce, potrivit domniei sale, este destul de bizar. Gheorghe Piperea ne-a explicat: "Legea nu are efecte retroactive, ea doar se aplică acelor contracte care sunt în derulare şi au efecte în viitor. Poziţia aceasta este bizară şi pentru că, în mod evident, contrazice poziţia Parlamentului European din octombrie 2015. Cel mai grav este că, în mod evident, contrazice o hotărâre care s-a pronunţat în privinţa României. Este vorba despre procesul ANPC Călăraşi, vs. Volksbank, din 2012 (n.r. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că un stat membru poate limita comisioanele bancare percepute de creditor, în urma unei solicitări primite de la Judecătoria Călăraşi pe rolul căreia se află un litigiu între Volksbank România şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor).

În decizia respectivă, s-a spus despre Ordonanţa de urgenţă 50/2010 că atunci când o reglementare dintr-o lege internă este mai favorabilă consumatorului decât dreptul european, nu este nicio problemă din punctul de vedere al acestei legi să se aplice şi contractelor în derulare. Aşadar, această poziţia a CE contrazice poziţia CJUE".

La rândul lor, debitorii cu credite în franci elveţieni întreabă: "Dacă pentru destinele cetăţenilor români - în special ale tinerelor familii de români - este necesar să ţinem cont de poziţia CE, atunci nu este mai mult decât indicat să ţinem cont şi de scrisoarea de la BEUC - Organizaţia Europeană a Consumatorilor - către Preşedintele României, prin care organizaţia îşi exprimă sprijinul faţă de această lege, şi prin care subliniază importanţa crucială a legii pentru îmbunătăţirea protecţiei consumatorului în România, extrem de defectuoasă în prezent? Scrisoare în care se menţionează clar practicile neloiale din sectorul serviciilor financiare din România, faptul că în ţara noastră avem printre cele mai ridicate dobânzi la credite, concomitent cu unele dintre cele mai mici venituri. În timp ce măsurile de protecţie a consumatorului sunt aproape inexistente".

Debitorii se adresează în continuare lui Mugur Isărescu, adăugând: "Şi nu în ultimul rând, domnule Isărescu, dacă tot faceţi referire la entităţi din afara României, va aducem la cunoştinţă faptul că raportul anual al FSUG (Financial Service User Group - Grupul Utilizatorilor de Servicii Financiare - un grup de lucru de pe lângă Comisia Europeană) conţine un articol scris de preşedintele AURSF, Alin Iacob, pe tema creditelor în franci elveţieni, cu un titlu care reflectă «realitatea CHF» din România şi nu numai: «Otrava ascunsă - creditele în CHF». Pentru cititorii BURSA, facem precizarea că FSUG este alcătuită din reprezentanţi ai intereselor consumatorilor, experţi în servicii financiare - şi spunem asta în contextul în care domnul Bogdan Preda, Director Executiv Relaţii Publice şi Instituţionale la Consiliul Patronatelor Bancare din România, spunea de curând că «lucrurile serioase trebuie discutate mai întâi între experţi». Sigur că în mod firesc urmează o întrebare şi pentru dansul: când s-a deschis robinetul la creditarea într-o monedă de refugiu, operaţiune care în timp s-a dovedit nu doar riscantă, ci catastrofală (uneori mortală) pentru consumatorul de rând, fără educaţie financiară, unde erau experţii care să discute despre impactul dramatic pe care l-ar putea avea acest tip de creditare asupra zecilor de mii de familii de români? Poate că acum, în al XII-lea ceas, faptul că un român - care a încercat să reprezinte consumatorii într-un proces de negociere comună cu şapte dintre băncile aflate sub supravegherea dumneavoastră, domnule Isărescu - cere investigaţii la nivel european pentru a se afla cine este răspunzător de pagubele suferite de sute de mii de consumatori şi pentru a fi identificate soluţii pentru debitori, să aducă o rază de speranţă zecilor de mii de familii de români care urăsc clipa în care au pus piciorul într-o bancă aflată sub supravegherea BNR.

Domnule Guvernator, între împrumutaţi şi bancheri este o stare accentuată de conflict. N-o mai alimentaţi şi dumneavoastră! Punctul dumneavoastră de vedere exprimat cu privire la Legea dării în plată este de înţeles, întrucât aveţi sarcina să apăraţi activitatea bancară. Dar, din punct de vedere al protecţiei consumatorului, al protecţiei zecilor de mii de familii sufocate de împrumuturile ipotecare, ce aveţi de spus? Nu ne mai trimiteţi la ANPC, pentru că suntem lămuriţi - jurişti care nu se prezintă la procese, care cer amânări, comisari care se tem să aplice legile de protecţie a consumatorilor de servicii financiare sau care exprimă opinii diferite asupra aceloraşi clauze contractuale. Din punct de vedere uman - făcând abstracţie de poziţia dumneavosatră de guvernator (şi pentru că şi-aşa e la modă printre bancheri să îşi exprime opinii personale) - ce aveţi de spus, ce sfătuiţi tinerele familii, obosite, disperate, împovărate, uneori destrămate, speriate, care cu greu mai fac faţă unor rate umflate abuziv de către bancherii dumneavoastră? Pentru aceşti oameni, ce soluţie aveţi? Domnule Isărescu, există debitori care au ajuns într-o asemenea stare de apăsare şi disperare interioară încât au ajuns să urască băncile, ideea de împrumut şi chiar ideea de a mai avea propria casă! Interveniţi pentru a umaniza această stare disperată de lucruri. Şi să fiţi conştient, atât dumneavoastră, cât şi restul bancherilor, că dorim Legea dării în plată nu ca pe o lege de ajutor social sau pentru cazuri sociale, ci ca pe o lege de protecţie a consumatorului, care să ne ofere o pârghie de negociere cu aceste bănci atât de inflexibile!"

Deputatul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatorii legii care prevede că, odată cu cedarea imobilului către bancă, este stinsă întreaga datorie, a reiterat, recent, că există o formă clară de presiune a băncilor referitoare la acest act normativ: "Îi anunţ (n.r. pe bancheri) că la principiul de împărţire a riscului nu vom renunţa cu toate presiunile şi ameninţările pe care le vor face băncile".

Domnul Zamfir speră ca cererea de re-examinare adresată Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru acest act normativ, la care au fost aduse modificări de către iniţiatori, să fie adoptată de Senat până la sfârşitul lunii februarie.

Cererea de re-examinare a preşedintelui a fost amânată, marţea trecută, de Comisia juridică şi de Comisia de buget-finanţe, aceasta urmând să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiilor, din nou, pe parcursul acestei săptămâni.