ÎN 2005  România, locul patru în UE după ponderea economiei subterane în PIB

România ocupa în 2005 poziţia a patra, în cadrul Uniunii Europene, după ponderea economiei subterane în produsul intern brut - 35,4%, potrivit unui studiu transmis, ieri, de firma de consultanţă AT Kearney. Valoarea estimată a economiei subterane era de 28,174 miliarde euro, arată studiul realizat de AT Kearney şi profesorul Fridriech Schneider, expert în problematica economiei netaxate, care ia în calcul toate cele 27 de state membre ale UE, precum şi Croaţia, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Economia subterană este formată din ansamblul activităţilor legale care sunt desfăşurate evitând anumite reglementări. Aceasta are două componente, respectiv munca nedeclarată - care reprezintă două treimi din total - şi declararea unor niveluri mai mici privind afacerile sau salariile plătite.

Procente mai mici ale economiei subterane înregistrează ţările care folosesc frecvent plata electronică, precum Marea Britanie şi Olanda.

În urmă cu patru ani, ţara noastră era devansată numai de Letonia (39,4%), Estonia (38,2%), şi Bulgaria (36,5%) la ponderea economiei subterane în PIB.

În Austria, economia subterană cumula 9,3% din PIB, în timp ce în Marea Britanie procentul era de 10,3%.

În valori absolute, pe primele locuri se situau Italia, cu o economie subterană de 348,5 miliarde euro, Germania (345,7 miliarde euro) şi Franţa (227,8 miliarde euro), acestea fiind însă şi printre cele mai mari economii ale continentului.

La nivel european, economia subterană este estimată la 2.000 de miliarde euro.

"Guvernele şi-au stabilit obiective clare de reducere a acestui tip de activitate, dar, din diverse motive, găsirea unei soluţii nu e o sarcină uşoară", potrivit AT Kearney.

Principalii factori care influenţează volumul economiei subterane, potrivit autorilor studiului, sunt realizarea unor economii prin neplata tuturor taxelor, absenţa sentimentului de vinovăţie, precum şi riscul scăzut de detectare a celor care evită legea.