ÎN ACEST AN, 1,33 miliarde de euro de la UE pentru reducerea diferenţelor economice şi sociale faţă de celelalte state membre

1,33 miliarde de euro vor fi primiţi de ţara noastră de la Uniunea Europeană în acest an sub forma instrumentelor structurale, bani destinaţi reducerii diferenţelor economice şi sociale faţă de statele UE. Aceştia ar putea fi încasaţi începând, probabil, cu luna iunie a acestui an.

România beneficiază, în­ce­pând cu data de 1 ianuarie de asistenţă financiară prin instru­mente structurale în valoare de 19,7 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, conform politicii de solidaritate şi coeziune a Uniunii Europene care prevede alocarea fondurilor pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul UE, pentru ca orice cetăţean al UE să aibă aceleaşi condiţii de viaţă, la un standard minim, în orice stat membru ar trăi.

Strategia naţională pentru programarea fondurilor structurale şi de coeziune este cuprinsă în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR). Potrivit CSNR, România trebuie să aibă - comparativ cu 2007 - o creştere suplimentară de 10% a PIB până în 2015. Începând cu 1 ianuarie, există două obiective. Primul dintre ele include şap­te categorii de programe pentru convergenţă economică, iar cel de-al doilea vizează alte opt tipuri de programe pentru cooperare teritorială.

Programele vor fi finanţate prin cele două fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FERD) şi Fondul Social European (FSE), precum şi prin Fondul de Coeziune.

În acest an, prin intermediul celor trei instrumente financiare, în România vor putea ajunge peste 1,33 miliarde euro, care vor fi cofinanţate din bugetul de stat şi bugetele locale.

Obiectivul de convergenţă vizează competitivitatea economică, mediul, transporturile, eliminarea disparităţilor între regiuni ca nivel de dezvoltare, dezvoltarea capacităţii de administrare a instituţiilor, dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman. Celălalt obiectiv strategic, cooperarea teritorială, se va axa pe cooperarea la nivel naţional, regional, european, în special pentru prevenirea şi combaterea dezastrelor naturale.

La sfârşitul acestei luni se vor şti exact procentele alocate fiecărui domeniu în parte, dar es­timările făcute de autorităţile ro­mâne sunt următoarele: progra­mul operaţional privind transporturile obţine cea mai mare cotă din findurile structurale, 23,8%, urmate de cel pentru mediu, 23,5%, şi de cel de dezvoltare regională, 19,4%. Programul operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane va beneficia de 18,1% din banii europeni, în timp ce 13,3% se va acorda creşterii competitivităţii economice. Dezvoltarea capacităţii administrative nu obţine mai mult de 1,2% şi doar 0,9% va fi alocat asistenţei tehnice.

Fondurile structurale sunt programate de către Comisia Europeană pe o perioadă de şapte ani şi au ca principal scop eliminarea diferenţelor de dezvoltare dintre regiunile Europei, fiind destinate zonelor care se situează sub 75% din media PIB-ului pe cap de locuitor în UE. Din această perspectivă, România, împărţită în opt regiuni de dezvoltare, are o medie de sub 30% din PIB-ul UE pe cap de locuitor. Direcţiile de finanţare ale fondurilor structurale sunt stabilite de către CE împreună cu statele membre care îşi decid strategia de dezvoltare şi o propun Comisiei.

Primii bani de la Uniunea Europeană vor fi primiţi începând cu mijlocul acestui an

Autorităţile de la Bucureşti au convenit cu Bruxelles-ul proiectul Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), care urmează să fie transmis Comisiei Europene în această lună.

Conform procedurii europene, Comisia poate transmite, în decurs de două luni, comentarii asupra documentelor şi poate să ia decizia de aprobare a strategiei la patru luni de la trans­miterea documentelor, ceea ce înseamnă deja luna mai. În cel mai pesimist caz, executivul european ar putea aproba CSNR în septembrie, la reluarea activităţii după vacanţa de vară.

Între timp, la Bucureşti se constituie Comitetul de Monitorizare, care va stabili criteriile pentru proiectele ce solicită finanţare europeană, iar apoi acestea intră în procesul de evaluare. În prezent sunt deja pregătite 88 de proiecte care să fie înaintate spre finanţare după aderare. Gabriel Friptu, directorul general al Autorităţii de management pentru programul operaţional regional, a declarat, citat de NewsIn, că aces­tea vizează în special infrastructura de transport, mediul de afaceri şi turismul, care e lipsit în totalitate de proiectele de dezvoltare urbană sau in­frastructură socială.

De la UE la beneficiarul banilor europeni

Mecanismele de lucru privind fondurile structurale sunt puţin modificate faţă de cele pentru fondurile preaderare, în sensul că sunt simplificate. Există trei paliere de lucru: autoritatea de management - care se ocupă de sistem şi stabileşte politicile, iar pentru dezvoltarea regională această autoritate se află în cadrul Ministerului Integrării -, Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) - care au legătură directă cu aplicanţii şi care, de această dată, semnează contractele cu beneficiarii şi îşi sumă responsabilitatea pentru selecţia proiectelor pentru care se solicită finanţare europeană. Ultimul palier sunt beneficiarii - cei care depun proiectele.

Gabriel Friptu, directorul general din MIE, a precizat că toată procedura de aprobare a unui proiect poate dura minim 60 de zile, însă orice cheltuială făcută începând cu 1 ianaurie a acestui an este decontabilă, în cazul în care proiectul este apro­bat. În general, aceste cheltuieli sunt reprezentate de studiul de fezabilitate obli­gatoriu.

Studiul de fezabilitate este primul pas în cererea de finanţare a unui proiect. ADR analizează şi evaluează proiectul şi, dacă îl aprobă, va solicita proiectul tehnic. Solicitantul are la dispoziţie 5-6 luni pentru depunerea acestuia. Odată verificată concordanţa cu studiul de fezabilitate şi emiterea unei opinii tehnice, Agenţia de Dezvoltare Regională dă avizul favorabil finanţării proiectului şi cere de la Autoritatea de Management decizia de încheiere a contractului cu beneficiarul.

Gabriel Friptu a declarat că estimările privind contractarea banilor europeni sunt în jur de 70% în acest an, însă practic ele nu vor depăşi 30-40%, din cauza mecanismului îndelungat de aprobare al Comisiei Europene.