Două din firmele controlate de omul de afaceri liberal, Dinu Patriciu, au sponsorizat principalul inamic politic al PNL în anul electoral 2004. Firma de publicitate "Odyssey Communication" SRL şi firma "Global Security Consulting" SRL, controlate de "Rompetrol Holding" şi, respectiv, de "Rompetrol Logis-tic", au donat aproape 2 miliarde de lei Partidului Social Democrat (PSD). Banii urmau să finanţeze campania electorală a PSD din alegerile generale din toamna anului 2004. "Odyssey Communication" a donat PSD, potrivit Monitorului Oficial, 991,8 milioane de lei, la data de 17 iunie 2004, iar Global Security Consulting SRL a vărsat 1 miliard de lei, la aceeaşi dată, imediat după primul tur de scrutin al alegerilor locale.
Susţinerea financiară a lui Dinu Patriciu pentru PSD, în plin an electoral, pare să fie şocantă la prima vedere, căci este aproape de neimaginat ca un membru important al unui partid politic să finanţeze şi campania principalului inamic politic. Ba mai mult, să-i dea şi mai mulţi bani decât propriului partid.
Dar cum guvernarea PSD a rezolvat problema uriaşelor datorii la bugetul de stat (peste 600 de milioane de euro) lucrurile nu mai par atât de inexplicabile.
Dinu Patriciu a fost privit, în ultimii ani, ca un susţinător înfocat al unui proiect politic PNL- PSD, declarându-se inamicul Partidului Democrat şi al lui Traian Băsescu. Cele două firme controlate de către Dinu Patriciu au donat de patru ori mai mulţi bani PSD decât PNL, din rândurile căruia făcea parte. Surprinzător este şi faptul că Patriciu a ales să se expună ca principal sponsor al PSD, după ce fosta guvernare i-a rezolvat problema datoriilor la stat.
Surprinde de asemenea şi faptul că a făcut acest lucru la vedere, căci lista donaţiilor este publică, dar nu a mers până la capăt să-şi asume public calitatea de finanţator al PSD.
Privind în urmă, donaţia consis-tentă a lui Dinu Patriciu explică o dată în plus răfuiala permanentă cu Traian Băsescu din ultimii doi ani. Pesemne că şi acest gest al lui Patriciu - de a sprijini băneşte partidul lui Adrian Năstase, principalul rival al lui Băsescu, fără să verse niciun leu în contul Alianţei DA - a fost privit ca un adevărat afront de către Traian Băsescu. La fel cum, probabil, nu mai miră pe nimeni faptul că Dinu Patriciu şi-a rezolvat problemele financiare ale rafinăriei sub guvernarea PSD, dar a ajuns să fie reţinut de Parchet sub guvernarea colegilor săi de Alianţă.
Susţinerea financiară acordată PSD-ului a survenit la opt luni după ce Guvernul Adrian Năstase a rezolvat problema datoriilor rafinăriei Petromidia ("Rompetrol Rafinare" SA).
Ancheta procurorilor în cazul "ordonanţei Rompetrol" ţinteşte şi un proiect al fostului ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu, din 2003, care intenţiona să şteargă 534 de milioane de euro din datoriile rafinăriei controlate de Dinu Patriciu, astfel ca acesta să-şi poată răscumpăra datoriile de 604 milioane de euro către statul român, la un preţ de peste opt ori mai mic.
Câţiva foşti miniştri PSD sunt audiaţi de mai multe luni de procurori pentru modul în care a fost rezolvată problema datoriilor rafinăriei Rompetrol către stat, prin obligaţiuni emise de companie si subscrise de Ministerul Finanţelor. Termenul în care obligaţiunile urmau să fie răscumpărate iniţial de rafinărie în contul datoriei de 607 milioane de euro fusese fixat de Guvern la 20 de ani, însă Parlamentul a redus maturizarea lor la şapte ani. Dar a lăsat posibilitatea Rompetrol să decidă conversia obligaţiunilor în acţiuni la scadenţă. Astfel că până în 2010, compania Rompetrol va plăti statului doar dobânda aferentă obligaţiunilor, ur-mând ca la scadenţă statul să poată, eventual, deveni acţionar în rafinărie. Ponderea pe care ar urma să o deţină statul va depinde de majorările de capital care vor fi efectuate până la scadenţă.
Până acum însă nimeni nu a pomenit nimic de faptul că un alt proiect privind rezolvarea datoriilor Rompetrol a fost discutat în şedinţă de Guvern. Şi, în aceeaşi, lună octombrie 2003, cu doar două săptămâni înainte de aprobarea ordonanţei privind obligaţiunile, pe 14 octombrie, Ministerul Finanţelor a venit în Guvern cu un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care Rompetrol ar fi putut să stingă datoria către statul român, dacă achita doar 70 de milioane de euro.
Adică peste jumătate de miliard de euro ar fi fost şters cu buretele. Iniţiativa a fost criticată de unii membri ai Guvernului din acea perioadă, astfel că Mihai Tănăsescu şi-a retras proiectul şi nici nu l-a mai adus în discuţie cu altă ocazie. După două săptămâni însă, pe 24 octombrie 2003, Guvernul a aprobat varianta ca datoriile să fie transformate în obligaţiuni cu scadenţa în maximum 20 de ani.
Prima iniţiativă a Ministerului Finanţelor este şi ea în vizorul procurorilor de la Parchetul General.