ÎN CEL MAI SLAB TRIMESTRU PENTRU S&P 500, DE LA ÎNCEPUTUL PANDEMIEI: Mai puţini traderi de retail pe piaţa americană

Cel mai slab trimestru de la începutul pandemiei pentru indicele major S&P 500 al Bursei din New York, adică intervalul iulie - septembrie 2021, pare să-i fi alungat de pe piaţă pe unii investitori de tip "do-it-yourself" (de retail), conform unei analize Bloomberg Intelligence.

Creşterea volumului de tranzacţionare pe segmentul retail, care a început odată cu lockdown-ul impus de pandemia de Covid-19, a slăbit acum, astfel că transferurile de acţiuni realizate de investitorii individuali au scăzut la 19% din total în al treilea trimestru al anului curent, de la 24% la începutul lui 2021, potrivit Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Burse din SUA (SEC) şi datelor de piaţă furnizate de Bloomberg Intelligence.

"S-ar putea ca unii traderi să fi ieşit de pe piaţă, dar ne aşteptăm ca majoritatea investitorilor individuali să facă o trecere spre strategii pe termen lung, în măsura în care pierderile din tranzacţiile zilnice cresc", potrivit analiştilor Jackson Gutenplan şi Larry Tabb de la Bloomberg Intelligence, care adaugă: "Volumul de retail ar putea continua să scadă, deoarece supra-tranzacţionarea duce la pierderi, mai ales dacă pieţele sunt agitate sau suferă corecţii".

Datele Bloomberg Intelligence reflectă raportările caselor de brokeraj online Fidelity, Robinhood şi Charles Schwab, toate acestea înregistrând o scădere a volumului tranzacţiilor de retail în al treilea trimestru din 2021.

Conform sursei citate, dovezile care nu se bazează pe cercetări oficiale arată că investitorii individuali au avut mai multe motive ca să se retragă de pe burse, inclusiv pierderi mari, dorinţa de consolidare a educaţiei financiare şi mai puţin timp la dispoziţie pentru monitorizarea pieţei în măsura în care şi-au reluat lucrul la birou.

Dar, Bloomberg Intelligence subliniază că investitorii de retail nu au renunţat complet la piaţă, iar implicarea lor rămâne ridicată. Datele colectate de sursa citată sugerează că a existat o participare în creştere pe segmentul de retail în luna octombrie, faţă de septembrie, ceea ce a susţinut revenirea cu 7% a indicelui S&P 500 luna trecută, după vânzările mari de acţiuni din septembrie.

"Tranzacţiile fără comisioane continuă să crească participarea investitorilor, dar orice corecţie a pieţei ar putea duce la pierderi neaşteptate pentru traderii de retail şi îi poate descuraja", spun analiştii Jackson Gutenplan şi Larry Tabb.

Bloomberg Intelligence mai notează că volumul tranzacţiilor off-exchange a fost de aproximativ 44% din totalul pieţei de acţiuni din SUA, în octombrie, cel mai ridicat nivel de după februarie, şi în creştere de la aproape 42% în septembrie.

"Acţiunile au avut o lună foarte bună în octombrie", susţine Gutenplan, menţionând: "Cred că tranzacţiile de retail sunt într-adevăr ajutate de piaţa în urcare".

• Firmele din alcătuirea S&P 500, ocolite de criza forţei de muncă

Companiile gigant care alcătuiesc indicele S&P 500 pot deveni un refugiu în contextul presiunilor salariale care au început să semene anxietate în rândul investitorilor, conform Bloomberg.

Dennis DeBusschere, fondatorul 22V Research, a analizat rata de renunţare la posturi în rândul firmelor americane şi a descoperit că marile corporaţii nu se confruntă deocamdată cu aceeaşi presiune din cauza penuriei de forţă de muncă ce afectează societăţile mai mici.

În timp ce în SUA rata demisiilor, respectiv numărul de renunţări ca procent din totalul angajărilor, a crescut la un nivel record, o analiză mai profundă arată că angajaţii pleacă din întreprinderile mici într-un ritm mult mai rapid, comparative cu cei din companiile mari, notează Dennis DeBusschere, citând o analiză a Departamentului Muncii.

În companiile cu peste 5.000 de angajaţi, rata de renunţare a fost stabilă în octombrie. De subliniat că aproape toţi membrii S&P 500 au peste 5.000 de angajaţi.

"Inflaţia salarială poate pune o presiune tot mai mare pe costurile angajatorilor mai mici", spune DeBusschere, subliniind: "Sunt, însă, puţine dovezi că aceasta ar fi o problemă şi pentru companiile mari".

Potrivit sursei, în timp ce "Marea Demisie" care afectează companiile mai mici a generat o lipsă de forţă de muncă în mai multe industrii (de la restaurante la fabrici), cel puţin pentru moment, aceasta nu este o problemă pentru companiile din indicele S&P 500. De fapt, societăţile care au capitalizări mari vor beneficia de un boom al cheltuielilor din partea americanilor cu venituri mai mari, care sunt angajaţi ai giganţilor din SUA.

• Profiturile companiilor din indicele S&P 500 au crescut cu peste 40% în trimestrul al treilea

Profiturile companiilor din indicele S&P 500 au urcat cu peste 40% în al treilea trimestru din 2021, pe fondul sporirii veniturilor, ceea ce a făcut ca indicele de referinţă să înregistreze al şaptelea trimestru consecutiv cu creşteri, respectiv cea mai lungă perioadă cu câştiguri din 2017 până în prezent.

Un avertisment de luat în seamă este, potrivit Bloomberg, faptul că datele oficiale culese privesc sediul unei companii, atenţia fiind pusă pe locurile de muncă fizice, din fabrici sau magazine, spre exemplu, dar firmele mari pot avea o mulţime de divizii mici.

"În mod tradiţional, ocupaţiile plătite mai prost sunt acolo unde lipsurile sunt cele mai intense. Firmele care angajează aceşti lucrători pot să fie mari sau mici", afirmă Michael Feroli, economist-şef pentru SUA la JPMorgan Chase & Co., adăugând: "Dacă presiunile salariale devin o problemă depinde mai mult de ceea ce face firma decât de mărimea sa".

Costurile cu forţa de muncă au devenit un factor care diferenţiază câştigătorii şi învinşii de pe piaţa bursieră. Un coş realizat de banca de investiţii Goldman Sachs Group Inc. din acţiuni incluse în S&P 500 ale companiilor cu cele mai mari costuri cu forţa de muncă este, în acest trimestru, cu aproape 4 puncte procentuale sub cel al societăţilor care au costuri mai reduse.

"O spirală persistentă a cheltuielilor cu salariile ar genera piedici pe termen lung pentru creştere şi ar putea provoca o schimbare către o politică restrictivă a băncii centrale", afirmă DeBusschere, menţionând: "Totuşi, în următoarele câteva trimestre, câştigurile firmelor cu capitalizare mare par relativ izolate de presiunile pe forţa de muncă".

Conform sursei, societăţile se pun la adăpost de şocurile salariale prin inovaţii tehnologice. Datele Bank of America Corp. arată că firmele din alcătuirea S&P 500 au o presiune cu 70% mai mică în privinţa forţei de muncă decât în anii 1980. Adică, în urmă cu mai bine de 35 de ani, era nevoie de aproximativ opt muncitori pentru generarea unor vânzări de un milion de dolari. Acum, acest lucru se face cu numai doi angajaţi.

• Morgan Stanley aşteaptă ca S&P 500 să ajungă la 4.400 de puncte la finele lui 2022

Analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley estimează că indicele bursier S&P 500 va scădea în 2022, din cauza pieţelor de acţiuni mai volatile, a încetinirii creşterii câştigurilor companiilor, a randamentelor în creştere ale obligaţiunilor şi a faptului că societăţile încearcă să gestioneze întreruperile din lanţul de aprovizionare.

Ţinta de bază de 4.400 de puncte avută în vedere de banca americană pentru S&P implică un potenţial de scădere de 5%, conform Reuters.

În timp ce Morgan Stanley se aşteaptă ca, în general, câştigurile S&P 500 să fie solide, strategul-şef pe acţiuni al băncii, Michael Wilson, se aşteaptă la o dispersie "semnificativă" a câştigurilor la nivelul acţiunilor, ceea ce face ca evoluţiile de anul viitor să privească mai mult acţiunile decât sectoarele de activitate.

Totuşi, chiar şi cu aceste aşteptări, banca vede o poziţionare "overweight" în domeniul sănătăţii, al imobiliarelor şi cel financiar, respectiv o poziţionare "underweight" pentru consum, bunuri, hardware tehnologic.

Ieri dimineaţă, indicele S&P 500 trecea de 4.696 puncte, fiind în urcare cu 0,2% faţă de închiderea zilei precedente.