ÎN COMISIA ECONOMICĂ, INDUSTRII ŞI SERVICII DE ASTĂZI Şeful FNGCIMM - chemat la audieri pe tema dării în plată

Actualizare - Alexandru Petrescu nu a venit la Comisia Economică din Senat, după cum ne-a precizat senatorul Daniel Zamfir, care ne-a mai spus că tema stabilită pentru astăzi va fi abordată în şedinţa din 20 noiembrie.

-------

Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, fost ministru al Economiei, dar şi al Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, este chemat, astăzi, la audieri, în Comisia economică, in­dustrii şi servicii din Senat.

Tema pe care urmea­ză să fie chestionat domnul Petrescu este impactul introducerii programului Prima Casă sub auspiciile Legii dării în plată, după cum ne-a spus senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele comisiei menţionate mai sus.

La finalul săptămânii trecute, Daniel Zamfir, iniţiatorul Legii dării în plată, a scris, pe pagina sa de Facebook: "Săptămâna viitoare (n.r. aceasta ), în şedinţa Comisiei Economice a Senatului va fi prezent la audieri un personaj foarte important care va face lumină în acest caz! Nu vor lipsi nici documentele care probează acest lucru! O sa aflăm marţi adevăratul motiv pentru care BNR nu susţine darea în plată şi pentru Prima Casă".

Proiectul de lege care prevede aplicarea Legii dării în plată şi în cazul creditelor contractate prin programul Prima Casă a primit, recent, aviz favorabil de la Comisia Economică a Senatului. După ce va trece şi de Comisia de buget, iniţiativa legislativă va trebui dezbătută în plenul Senatului, după care va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

• BNR: "Aplicarea DIP asupra creditelor Prima Casă este de natură să genereze pierderi suplimentare băncilor în raport cu cele prevăzute la momentul intrării lor în Program"

Banca Naţională a României (BNR) nu susţine amendamentul pe care senatorul ALDE l-a depus la Legea DIP, după cum se arată într-o scrisoare transmisă domnului Zamfir de către prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

Printre altele, acesta menţionează că, în cazul includerii creditelor acordate prin programul Prima Casă în sfera de aplicare a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată survine, prin efectul legii, caracterul neoperaţional al garanţiei statului, atât obligaţia, cât şi garanţia fiind stinse de drept.

Documentul explică faptul că principiul care stă la baza OUG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima Casă este reprezentat de "împărţirea proporţională a riscurilor şi a pierderilor între Statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor prin FNGCIMM şi finanţator".

Statul şi-a asumat preluarea unei cote-părţi a riscului pe care băncile şi l-au asumat în cadrul creditelor imobiliare, prin efectul garanţiei de stat, mai arată reprezentantul BNR, adăugând: "Exemplificăm faptul că beneficiarii programului Prima Casă au obligaţia de a achita un avans de numai 5%, comparativ cu avansul de minim 15% necesar în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe în temeiul prevederilor de drept comun, iar costul finanţării include o marjă de 2%/an, inferioară în cele mai multe cazuri celei care ar rezulta din analiza profilului de risc al debitorului, condiţii acceptate de creditori tocmai pentru că beneficiază de garanţia parţială a Statului în caz de intrare a debitorului în stare de nerambursare".

Proporţionalitatea între condiţiile de acordare avantajoase ale creditelor din programul Prima Casă şi asumarea riscurilor în cadrul unui parteneriat des­fiinţat în timpul derulării contractului de credit dispare, asumarea riscului numai de către o parte (instituţia de credit) fără elementul de garantare asumat de către stat devenind injust, mai atrage atenţia domnul Georgescu.

În acest context, conform BNR, efectele produse de adoptarea propunerii legislative vor conduce la premisa în care banca se va afla în cadrul unui program guvernamental fundamentat pe parteneriatul de împărţire proporţională a riscurilor, într-o situaţie de asumare a riscurilor în mod singular, identică asumării aferente unui credit acordat în afara respectivului program, în ambele cazuri singura modalitate de recuperare a creanţei băneşti rămânând exclusiv executarea garanţiei asupra imobilului.

"Considerăm că incertitudinile legate de modul de împărţire a pierderilor între instituţiile de credit şi stat ar conduce la stoparea programului şi implicit la defavorizarea unei categorii de persoane beneficiare a unei protecţii speciale conferită de stat prin Programul Prima Casă", concluzionea­ză Florin Georgescu, apreciind că propunerea legislativă de includere a creditelor Prima Casă în sfera de aplicare a Legii DIP are ca efect anularea caracterului de certitudine privind recuperarea la timp a sumelor aferente părţii garantate de stat: "Totodată, garanţia statului devine neoperatională, pierzându-şi, astfel, eficacitatea juridică şi caracterul executoriu permanent, având în vedere că darea în plată este o modalitate de stingere a obligaţiilor cu toate garanţiile şi accesoriile acesteia".

BNR apreciază că aplicarea Legii dării în plată asupra creditelor acordate prin programul Prima Casă este de natură să genereze pierderi suplimentare instituţiior de credit în raport cu cele prevăzute la momentul intrării ins­tituţiilor de credit în cadrul Programului.

Menţionăm că Legea dării în plată, care prevede ştergerea datoriilor odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie, a trecut pe la Curtea Cons­tituţională, care a decis ca debitorii care apelează la această reglementare să meargă în instanţă, unde judecătorii vor stabili dacă a avut loc impreviziunea.