Desfiinţarea Casei Române de Compensaţie Sibiu a fost pusă pe tapet, încă de la începutul anului, însă nu poate avea loc până când nu va fi înlocuită de o altă societate care să se ocupe de gestionarea riscului participanţilor de la Sibex.
La începutul lunii februarie, Bursa din Sibiu şi grupul care controlează Bursa din Atena (Athex) au semnat un act de cooperare, prin care bursa autohtonă accesează şi serviciile de contraparte centrală ale grecilor, parteneriat care urmează să fie implementat din luna noiembrie, după cum au anunţat recent reprezentanţii celor două instituţii.
Serviciile de compensare-decontare pentru instrumentele financiare derivate de la Sibiu vor fi asigurate de ATHEXClearm, care trebuie să primească autorizaţia de contraparte centrală, conform directivei europene EMIR.
În aceste condiţii, acţionarii Casei Române de Compensaţie Sibiu se întrunesc, luni, să decidă suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli, deoarece conexiunea cu grecii durează mai mult decât se aştepta iniţial.
Astfel, potrivit propunerii conducerii, modificarea BVC prevede încheierea anului cu o pierdere de 1.215.000 lei, faţă de 958.000 lei, aprobată anterior.
În luna aprilie, acţionarii CRC au decis reducerea capitalului social prin restituirea către acţionari a unui procent cuprins între 70-90% din aporturi şi convocarea unei AGA pentru dizolvarea şi lichidarea societăţii. La 31 august, CRC avea fonduri proprii de aproximativ 2 milioane de euro.
Implementarea acestor decizii depinde însă de conexiunea cu grecii şi de realizarea demersurilor de transformare a CRC într-o societate comercială obişnuită, respectiv prin retragerea autorizaţiei de casă de compensare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Surse apropiate conducerii CRC spun că trebuie asigurată continuitatea pieţei sibiene şi, în acelaşi timp, găsită o soluţie optimă privind patrimoniul societăţii. Astfel, acţionarii ar fi agreat, încă din primăvară, ca dizolvarea CRC să aibă loc după migrarea pe platforma grecească.
Se pare că amânarea acestui proiect, care era programat pentru septembrie, i-a nemulţumit pe unii acţionari, care ar fi dorit să îşi recupereze mai repede investiţia de la CRC şi ca instituţia să nu îşi mai mărească pierderile.
Cel mai mare acţionar al CRC este Sibex, care are o deţinere de 41%, în timp ce SIF Moldova are 7,8%, restul titlurilor fiind împărţite între alţi 68 de acţionari.
Sibex este nevoit să se conecteze la o CCP străină, întrucât încercările de înfiinţare a unei instituţii locale au eşuat, atât la Sibex, cât şi la Bursa de Valori Bucureşti, deşi, la un moment dat, cele două burse au lucrat împreună la proiect.
Una dintre soluţiile vehiculate, atunci, pentru Sibiu a fost ca Depozitarul Sibex şi Casa Română de Compensaţie (CRC) să fuzioneze, cele două instituţii având în vistierie aproximativ 6 milioane de euro.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2014, 08:24)
CRC nu-si mai justifica existenta si orice zi de functionare conduce la pierderi care se regasesc in buzunarul actionarilor.Daca SIBEX vrea ca CRC sa functioneze in continuare sa faca bine si sa plateasca catre CRC costurile aferente. De fiecare data cand beneficiezi de un serviciu trebuie sa platesti. Cum tranzactiile de pe SIBEX nu mai justifica existenta CRC, actionarii au hotarat sa desfiinteze CRC-ul pentru a putea sa-si recupereze banii iar acum se vad captivi intr-o "relatie fortata" care seamana a "viol".
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.09.2014, 16:02)
Stimate domn care ai praduit aceasta bursa...lasa-ne!!!!