ÎN CONTEXTUL APĂRĂRII EUROPENE Investiţii în industria naţională de apărare

Guvernul a alocat în acest an 200 milioane lei pentru investiţii în industria naţională de apărare, domeniu în care vânzările au crescut de şase ori la nivelul Romarm în 2022, a declarat, ieri, Florin Spătaru, ministrul Economiei, în cadrul comisiilor reunite de buget - finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor.

"Vânzările în industria de apărare au crescut de şase ori la nivelul Romarm, dar avem 400 de milioane lei în 2022, 200 de milioane din bugetul iniţial şi peste 200 de milioane din rectificări bani pentru investiţii, pentru modernizarea liniilor de muniţie şi modernizarea unor unităţi care asigură serviciile. Vom continua acest proiect pentru că am semnat parteneriate cu companii străine şi vrem să dezvoltăm şi alte produse în industria de apărare. Asta va presupune o implicare şi din partea statului român în coparteneriat cu partenerii străini. Vă dădeam exemplu Electromecanica Ploieşti unde am semnat deja parteneriatul şi suntem în ultima evaluare pentru rachete de tip SkyCeptor, de care Ministerul Apărării Naţionale are nevoie", a spus Florin Spătaru.

El a declarat că bugetul Ministerului Economiei pentru anul 2023 prevede o alocare de 210 milioane lei pentru cheltuielile de capital din care 200 de milioane de lei reprezintă investiţii pentru companii din industria de apărare. Ministrul Florin Spătaru a precizat că anul viitor Uzina Mecanică Cugir va continua programul investiţional început în 2022 şi că Uzina Mecanică Plopeni a intrat într-un program de restructurare şi de modernizare pentru liniile de producţie pe care le are în dotare.

Efortul bugetar pentru industria naţională de apărare trebuie însă conjugat recentelor măsuri luate la nivel european. În cadrul conferinţei anuale a Agenţiei Europene de Apărare, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, a atras atenţia că este nevoie de mai multe investiţii în industria de apărare, deoarece sprijinul militar oferit Ucrainei a afectat stocurile armatelor europene.

"În primul rând, când oferim sprijin militar Ucrainei, acest sprijin militar nu vine din fabrici, ci din stocurile armatei. Toată lumea este de acord că aceste stocuri s-au epuizat rapid deoarece erau aproape goale.

În al doilea rând, ne-am dat seama că ne lipsesc capacităţile critice de apărare. Ne lipsesc capacităţile de care avem nevoie pentru a ne apăra, pentru a ne apăra în faţa unor ameninţări de un nivel mai ridicat. Capacităţile de apărare depind de nivelul ameninţărilor: cu cât este mai mare nivelul de ameninţări, cu atât mai mari sunt capabilităţile de apărare de care avem nevoie. (...) Cheltuielile totale pentru investiţii în apărare au ajuns la 52 miliarde euro, ceea ce reprezintă 24% din cheltuielile totale pentru apărare. Deci, unul din patru euro merge către noi capabilităţi. (...) Vedem un record al sumelor alocate pentru cercetare şi tehnologie în domeniul apărării, care au ajuns la 3,6 miliarde euro, cu 41% mai mult decât în 2021 şi de trei ori mai mult decât în 2016", a spus Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-a arătat însă nemulţumit de colaborarea scăzută între statele membre cu privire la achiziţiile de echipamente şi tehnică militară şi a precizat că doar 8 miliarde euro au fost alocaţi pe aşa numitele "achiziţii în colaborare".

"Este doar 18% din totalul cheltuielilor pentru achiziţii de echipamente, iar ţinta stabilită este de 35%. Vrem să fim la 35%, dar suntem încă la 18%. Mai bine decât anul trecut? Da, mai bine, dar tot nu e bine. 35% este un obiectiv foarte modest, un reper foarte modest şi suntem departe de a-l obţine", a afirmat Josep Borrell care solicită statelor membre să colaboreze între ele în domeniul industriei de apărare.

"Trebuie, în primul rând, să răspundem nevoilor pe termen scurt prin investiţii şi achiziţii în comun. Cumpăraţi mai multe împreună. Cumpăraţi mai mult şi cumpăraţi mai mult împreună. La 10 luni de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei a arătat că stocurile noastre erau fragile şi inadecvate şi că lanţurile noastre de aprovizionare nu erau suficient de bune. În luna mai, am prezentat o analiză a deficitului de investiţii în apărare şi am lansat un grup operativ comun pentru achiziţii, care a lucrat cu statele membre pentru a-şi agrega nevoile, pentru a identifica oportunităţi realiste de achiziţii comune atât pentru muniţii, cât şi pentru echipamente. Acum, suntem într-o nouă fază. Împreună cu colegul meu Thierry Breton, comisar european responsabil cu promovarea industriei de apărare, am contactat companiile importante din industria apărării şi le-am solicitat să furnizeze informaţii despre capacitatea lor de producţie, pentru a şti cât de mult pot produce şi care este sprijinul de care au nevoie în acest sens. Trebuie să ajutăm industria de apărare să se dezvolte, prin creşterea capacităţilor de producţie. Iar Comisia a propus un nou instrument european pentru facilitarea şi stimularea achiziţiilor comune pentru care a alocat în primă fază 500 milioane euro. Suma respectivă este pentru a stimula ca armatele europene să meargă împreună pe piaţă şi să facă o cerere comună, pentru ca industria să poată face faţă unei cereri mai mari şi unificate. Cred că există intenţii foarte concrete ale unor state membre de a participa la aceste achiziţii comune, dar aceste intenţii trebuie transpuse rapid în comenzi de achiziţie. Agenţia Europeană de Apărare este pregătită să sprijine aceste achiziţii şi să acţioneze ca agent contractant, dacă statele membre solicită acest lucru", susţine Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE a arătat că europenii trebuie să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria lor securitate şi că statele membre trebuie să îşi elaboreze planurile naţionale de apărare luând în calcul realizarea unor capacităţi militare în cooperare cu partenerii din Uniune. Josep Borrell susţine că a identificat peste 100 de oportunităţi de colaborare pentru creşterea capacităţilor europene de apărare şi că au fost alocaţi deja 1,2 miliarde euro de Comisia Europeană pentru realizarea a 61 de proiecte care privesc următoarea generaţie de avioane de luptă, vehicule şi nave blindate, tehnologii critice de apărare în domeniile spaţiului, cibernetic, cloud militar sau inteligenţei artificiale.

"Trebuie să compensăm ani de cheltuieli insuficiente şi trebuie să putem trece de la repararea trecutului la câştigarea viitorului. Pentru a face asta, cheltuielile totale pe care statele membre le-au anunţat vor creşte cu 70 miliarde euro până în 2025. (...) Aceasta va fi o provocare: să cheltuim într-o manieră coordonată în trei ani 70 miliarde euro în plus pentru a câştiga viitorul", a concluzionat Josep Borrell.