ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI RUSIA-UCRAINA FMI şi Banca Mondială şi-au modificat în sens negativ estimările privind economia lumii

Perspectivele economiei mondiale s-au înrăutăţit semnificativ în ultimele luni, în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Dacă în luna ianuarie, instituţia financiară internaţională prognoza că revenirea economiei mondiale se va consolida începând din al doilea trimestru, acum, perspectivele s-au deteriorat în principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Rusia să înceteze ostilităţile.

"Prognozăm o creştere economică mondială de 3,6% în 2022 şi 2023, cu 0,8, respectiv 0,2 puncte procentuale mai puţin decât prognozam în ianuarie", notează cel mai recent raport al FMI, publicat ieri. Conform sursei, revizuirea reflectă în principal impactul direct al războiului asupra Rusiei şi Ucrainei şi consecinţele mondiale.

FMI atrage atenţia că dizlocarea a peste patru milioane de cetăţeni ucraineni în ţările vecine, în special în Polonia, dar şi în România, Republica Moldova şi Ungaria, va înmulţi presiunile economice în regiune.

Banca Mondială prognozează în prezent că economia mondială va înregistra un avans de 3,2% în 2022, mai puţin decât estimarea precedentă, de 4,1%, conform anunţului făcut de preşedintele instituţiei, David Malpass.

"Vedem crize severe, care se suprapun: Covid-19, inflaţia şi invadarea Ucrainei de către Rusia", a declarat David Malpass, în opinia căruia aceste "forţe" ar urma să ducă la creşterea ratei mondiale a sărăciei pe măsură ce lumea se confruntă cu o creştere bruscă a preţurilor energiei, îngrăşămintelor şi alimentelor. În plus, creşterea dobânzilor ar urma să încetinească avansul economiei şi să agraveze inegalitatea, a adăugat Malpass.

• Preţul gazelor naturale în Europa a revenit la nivelul anterior invaziei ruseşti

Preţurile de referinţă ale gazelor naturale în Europa şi-au continuat ieri declinul, coborând la cel mai scăzut nivel înregistrat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe fondul încălzirii vremii şi al semnalelor de la Kremlin că plata în ruble este aşteptată abia în luna următoare, transmite Bloomberg.

La Bursa din Amsterdam, cotaţiile futures ale gazelor au coborât ieri dimineaţă chiar şi cu 12%, până la 84 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie, cu o zi înainte de debutul invadării Ucrainei. Ieri a fost a doua şedinţă consecutivă de scădere a preţurilor, după declinul de 9,2% înregistrat în ziua de 14 aprilie, conform Agerpres.

Ieri, directorul general al grupului german de utilităţi EON, Leonhard Birnbaum, a avertizat că un eventual embargo care să vizeze gazele naturale ruseşti ar putea rupe Europa în bucăţi, potrivit DPA, care citează cotidianul financiar german Handelsblatt.

"Cred că asta ar fi o greşeală. Nu doar Germania ar fi lovită puternic de o astfel de măsură, Europa ar avea o problemă uriaşă", a spus Leonhard Birnbaum, adăugând: "De exemplu, Slovacia este complet dependentă de gazele ruseşti, iar ţări precum Cehia şi Austria îşi asigură cea mai mare parte din necesarul de gaze din Rusia. În multe alte ţări, gazul rusesc are cel puţin o pondere semnificativă. Dacă credem că putem asigura aprovizionarea Germaniei fără a avea grijă de celelalte ţări, asta va rupe UE în bucăţi. Nu putem aborda acest subiect ca o problemă naţională".