ÎN FAVOAREA BĂNCII ROMÂNEŞTI Al cincilea dosar colectiv pe CHF - "trântit" de Justiţie

---------------

Actualizare 16:30 AURSF şi "Grupul Clienţilor cu Credite în CHF", despre oferta BT: "Există câteva aspecte care fac oferta să nu fie atât de echitabilă pentru toate categoriile de clienţi"

Reprezentanţii clienţilor cu credite în CHF în negocierile cu băncile notează, referitor la analiza ofertei Banca Transilvania pentru clienţii Volksbank, că există "câteva aspecte care fac oferta să nu fie atât de echitabilă pentru toate categoriile de clienţi precum susţin reprezentanţii băncii".

"Discountul de 22,5%, cumulat cu recuperarea valorii Comisionului de Risc, duc la un discount decent, care poate aduce modificări semnificative în valoarea ratei. Astfel, persoane care se află acum în incapacitate de plată a ratei în CHF, pot continua relaţia contractuală cu banca. Există, însă, câteva aspecte care fac oferta să nu fie atât de echitabilă pentru toate categoriile de clienţi precum susţin reprezentanţii băncii: 1. Unii clienţi au câştigat deja contravaloarea comisionului de risc în instanţă. Lor, banca nu le face nicio reducere suplimentară faţă de cei 22,5% reprezentând discount-ul standard.. 2. Există clienţi (de exemplu, cei care au trecut printr-o restructurare începând din 2011) cărora banca le-a crescut dobânda cel puţin proporţional cu valoarea comisionului, care a fost eliminat cu ocazia restructurării. Aceştia sunt o altă categorie care, comparativ cu alţi clienţi care încă mai au comision de risc/administrare vor beneficia per total de o deducere a soldului creditului în CHF mai mică decât a altor clienţi, dar totuşi nu mai mică de 22,5 %. În altă ordine de idei, chiar şi în cazul celor care beneficiază de deducerea comisionului de risc/administrare, discountul de 22,5 % nu se va aplica la soldul actual al creditului, ci doar la diferenţa rezultată între soldul actual al creditului şi valoarea cu care s-a diminuat ca urmare a scăderii valorii comisionului de risc/administrare. În cazul celor care şi-au recuperat deja Comisionul de Risc în instanţă, discountul aduce valoarea soldului aproape de cea din decembrie 2014", arată observaţiile echiperi de negocieri, formată din AURSF şi "Grupul Clienţilor cu Credite în CHF".

Propunerile echipei de negociere la această componentă a ofertei BT arată: "Am solicitat inversarea ordinii în cazul reducerilor aplicate - întâi operarea discount-ului şi abia apoi scăderea comisionului de risc/administrare. Soldul restant reprezintă suma împrumutată de client (nereturnată) şi este moral ca discountul să fie făcut pe soldul restant nediminuat cu comisionul încasat abuziv de către bancă. 2. Reducerea pe sold trebuia să fie, în viziunea noastră, de 35%, din următoarele motive: a. Acest procent presupune împărţirea în mod echidistant a riscului valutar pentru soldul restant. b. A existat un angajament în acest sens al Volksbank în toamna anului trecut (aşa numita operaţiune ICEBERG), iar procentul vehiculat era de 35%. Este adevărat că în procentul respectiv era inclus şi comisionul de risc, dar nu se poate ignora că la acel moment există un nivel net inferior al cursului de schimb CHF/RON (undeva în jur de 3,7, comparativ cu 4,25 în prezent)".

(Alexandru Costea)

-------------

Tribunalul Bihor a respins cererea unui număr de circa 70 de reclamanţi dintr-un dosar colectiv intentat împotriva Băncii Româneşti, care are ca obiectiv contractele de credit în franci elveţieni (CHF).

Dosarul, înaintat instanţei anul trecut, a fost "trântit" de Justiţie în 30 aprilie, soluţia Tribunalului precizând: "Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanţi. Obligă fiecare reclamant să plătească în favoarea pârâtei suma de 582,73 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bihor".

Gheorghe Piperea, avocatul coordonator al cazului, susţine că nu ştie care este motivaţia instanţei şi subliniază că aşteaptă argumentaţia, ca să poată formula apelul.

"Este unul din cele cinci dosare colective pe care justiţia ni le-a trântit până acum - patru la Bucureşti şi unul la Oradea - , din cele câteva zeci pe care le avem pe rolul instanţelor. Acestea se adaugă dosarelor disjunse de judecători.

Este uimitor cum, la Craiova, pe aceeaşi speţă, la aceeaşi bancă, a fost câştigat un proces individual. Doar că cel de la Oradea era colectiv".

Judecătoria Craiova a dat câştig de cauză unui client al Băncii Româneşti împrumutat în CHF, obligând banca să îi calculeze ratele debitorului la cursul de schimb de la data încheierii contractului, fără ca respectivul împrumut să fie convertit în lei.

Decizia nu este definitivă şi irevocabilă, iar Banca Românească a anunţat că va formula apel.

Avocatul Piperea opinează că hotărârea va constitui un precedent pentru celelalte cazuri care urmează să se pronunţe, pe aceeaşi speţă, în Instanţă.

Gheorghe Piperea coordonează şaisprezece dosare colective pe CHF aflate în curs de pronunţare, alte douăzeci fiind constituite într-un "al doilea val", după cum ne-a spus, recent, domnia sa.

Începând din 24 decembrie 2014, instanţele noastre de judecată au început să disjungă dosarele colective intentate de debitorii cu credite în CHF şi coordonate de Gheorghe Piperea.

• Piperea: "Clienţii cu credite în CHF au făcut plângeri penale la DIICOT, care au fost distribuite parchetelor din ţară"

Avocatul este de părere că, poate, ar fi mai bine ca aceste acţiuni să se deruleze în penal, afirmând că, deja, sunt sute de persoane cu credite în franci elveţieni care au făcut plângeri penale împotriva băncilor.

Deşi, săptămâna trecută, surse din cadrul instituţiei ne-au precizat că nu există dosare pe creditele în CHF depuse la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), domnul Piperea susţine că împrumutaţii ar fi transmis plângeri penale pe numele băncilor către DIICOT, dar că dosarele ar fi fost retransmise parchetelor de pe lângă judecătoriile din ţară.

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova ne-au precizat că, în Dolj, există câteva astfel de reclamaţii pe numele băncilor, "pentru abuz în serviciu".

Săptămâna trecută, o subsidiară din Franţa a băncii BNP Paribas a fost pusă sub investigare, în urma unor suspiciuni de practici înşelătoare în procesul acordării de credite în franci elveţieni (CHF), după ce clienţii au depus, începând cu anul 2011, plângeri privind respectivele produse.

• Avocatul Piperea: "ANAF poate interveni pentru rezolvarea situaţiei creditelor în CHF"

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ar putea interveni în vederea rezolvării situaţiei creditelor în franci elveţieni, este de părere Gheorghe Piperea.

Avocatul ne-a explicat că, dacă Fiscul consideră că tranzacţiile efectuate de bănci prin contractele de credit nu au scop economic (domnia sa ne-a explicat că "scopul economic este îndeplinit atunci când îţi acoperi costurile de funcţionare şi obţii o marjă de profit", în timp ce tranzacţiile care nu au un astfel de scop presupun "excese în afara preţului pieţei, alcătuit din cheltuielile cu vânzarea - în cazul de faţă dobânda -, cheltuielile contabile şi marja de profit), poate "să corecteze preţul contractelor de credit, aducându-l la nivelul preţului de piaţă şi reintroducând, astfel, echilibrul contractual acolo unde acesta lipseşte".

Domnul Piperea a scris, ieri, pe pagina sa de socializare: "Fiscul român are abilitatea, încă din 2004, de a refuza să ia în considerare tranzacţii care nu au un scop economic. De asemenea, fiscul are şi abilitatea de a reîncadra o tranzacţie pentru a reflecta conţinutul său economic. Dacă o tranzacţie sau o serie de tranzacţii sunt considerate artificiale (...), atunci ele sunt eliminate din domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impozitări. O tranzacţie artificială are ca scop esenţial evitarea impozitării sau obţinerea de alte avantaje fiscale care, altfel, nu ar putea fi acordate. Pe scurt, este vorba fie de evitarea impunerii (delict fiscal), fie de evaziune fiscală (delict penal), la nivel de tranzacţii transfrontaliere (n.r. avocatul ne-a menţionat că băncile exportă profiturile)".

Băncile, ca să dea credite în perioada de boom imobiliar, s-au împrumutat în prealabil sau după ce au dat creditele, de la băncile mamă ori de la terţi, dar cu garanţii de la băncile mamă, a precizat domnul Piperea, adăugând: "În acea perioadă, dobânzile de finanţare sau de refinanţare intra-grup erau penibil de mici (în cazul Volksbank era vorba, de exemplu, la CHF, de o dobândă de libor +0,1). Dobânzile practicate la creditele date populatiei erau, în schimb, de 7-12% la creditele în valută. După recunoaşterea instalării crizei, în 2009, dobânzile s-au menţinut constante, deşi libor şi euribor au scăzut rapid sub 1%, ajungând acum, în 2015, să fie în teritoriul negativ. (...) Dacă ne luăm după logica economică (...), atunci înseamnă că, pentru a (re)vinde o cantitate de bani, băncile trebuie să cumpere în prealabil această cantitate de bani. Pentru asta trebuie să plătească un preţ.

Preţul poate fi, după distincţiile făcute de art. 11 din Codul fiscal, mult prea mic sau mult prea mare. Preţul, în aceste situaţii, nu mai reflectă conţinutul economic al tranzacţiei, motiv pentru care tranzacţia poate fi ignorată («nu se mai ia în considerare», în limbajul codului) sau poate fi «reîncadrată». Dacă este vorba de preţuri mult prea mari sau mult prea mici, atunci fiscul are abilitatea legală de a stabili preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor utilizate în cadrul tranzacţiei. În cazul finanţării/refinanţării, fiscul poate stabili «"preţul de piaţă» al împrumutului, adică dobânda de piaţă".

Gheorghe Piperea susţine că preţul de piaţă, adică dobânda de piaţă, reprezintă diferenţa dintre preţul de revânzare (dobânda practicată în contractele de credit) şi cheltuiala cu vânzarea, la care pot fi adaugate alte cheltuieli ale băncii şi o marjă de profit.

Printre altele, domnia sa a amintit că băncile au avut costuri de funcţionare în continuă scădere şi că marjele de profit nu au fost niciodată mai mari de 1,5-2%, opinând: "În dobânda plătibilă de consumatori (preţul de piaţă) nu au ce să caute riscul de ţară, riscul de lichiditate, rezerva minimă obligatorie, diferenţele de schimb valutar, provizioanele pentru credite neperformante etc., adică nimic din ceea ce băncile ne-au obişnuit să adauge în DAE pentru a justifica nivelul enorm al acesteia în creditele acordate populaţiei înainte de 2008".

• Gheorghe Piperea nu mai negociază cu Banca Transilvania

Gheorghe Piperea nu mai negociază cu Banca Transilvania (BT) pe marginea planului de conversie al creditelor în CHF pe care BT l-a lansat penrtu creditele acordate de Volksbank.

Avocatul ne-a precizat că "s-a încheiat orice discuţie" şi că "nu se poate face nimic", în condiţiile în care sunt clienţi care deja au acceptat oferta Băncii Transilvania.

Domnia sa a precizat: "Nu au fost propriu-zis negocieri, ci, mai degrabă, o verificare a proiectelor de acte ce urmează să fie semnate de cei care vor accepta ofertele pentru a ne asigura că nu mai apar noi clauze abuzive sau noi riscuri valutare.

O negociere a devenit imposibilă din momentul în care consumatorii, individual sau colectiv, s-au grăbit să accepte oferta.

Dezideratele noastre în teoretica negociere cu BT (curs îngheţat la circa 2,5 lei pe CHF, dobândă fixă la nivelul celei din contract, restituirea imediată a comisionului de risc) au ra+mas în acel stadiu din momentul în care primii consumatori (între care şi mulţi reclamanţi din litigiile noastre, care s-au dus singuri la bancă) au acceptat oferta aşa cum a fost făcută. Nu se mai putea obţine nimic în plus faţă de toţi ceilalţi".

Precizând că nu a primit nicio ofertă referitoare la creditele neperformante sau la cele aflate în executare silită, avocatul Piperea subliniază că, din punct de vedere legal, "nu rezultă alte clauze abuzive" în oferta BT.

La jumătatea lunii aprilie, Gheorghe Piperea anunţa că îi va reprezenta pe consumatorii ale căror dosare se află sub coordonarea sa în negocierile cu BT pe marginea ofertei de soluţionare a problemei creditelor în franci elveţieni (CHF).

Conform planului BT, debitorii care s-au împrumutat în CHF de la Volksbank, vor beneficia de conversie în lei sau euro, cu o reducere de 22,5% la sold, la care "se adaugă comisionul de risc plătit efectiv de clienţi pe tot parcursul derulării creditului", comision ce va fi eliminat din contractele de credit încheiate între bancă şi consumatori.

Domnia sa menţiona: "Am discutat cu reprezentanţii Băncii Transilvania şi mi-au dat de înţeles că negocierile vor avea ca bază conversia creditelor la cursul din ultima lună a anului trecut. În afară de această eliminare a comisionului din costuri, pentru cei cu credite în franci elveţieni se va face conversia în lei/euro, la cursul CHF/leu din decembrie 2014 (3,7 lei pentru un CHF), la suma în lei/euro rezultată urmând a se aplica un discount de 22,5%. Adăugând reducerea de costuri rezultată din eliminarea comisionului, precum şi suma de restituit, cu titlu de plată nedatorată, rezultă că, pe ansamblu, «discountul» sare binişor de 40%. De aici rezultă că, indirect, se ajunge la ceea ce am solicitat noi încă din octombrie 2013 - o îngheţare a cursului francului elveţian faţă de leu (cred că se ajunge undeva la 2,5 lei/chf).

Este o bază bună de start al negocierilor".

După ce, lunea trecută, a demarat planul BT, doar în primele trei zile peste 5.000 de debitori se programaseră pentru discuţii cu reprezentanţii băncii.