În Franţa, telemunca a sporit productivitatea angajaţilor cu 22%

Conform calculelor efectuate de Institutul Sapiens, această eficienţă a contribuit în special la păstrarea a peste 200 de miliarde de euro din PIB în 2020, relatează G4media.

Telemunca face angajaţii mai eficienţi, după cum reiese din studiul publicat în această lună de Institutul Sapiens şi prezentat de "Le Parisien". Potrivit grupului de reflecţie, productivitatea angajaţilor care lucrează la distanţă a crescut cu 22% în timpul episoadelor de închidere.

Motivele sunt numeroase. Printre acestea, o reducere a "distragerilor şi perturbărilor", potrivit autorilor, precum pauzele de cafea, prânzurile prelungite, întâlnirile multiple sau zgomotul din jur. Timpul petrecut pe drum s-a transformat şi în timp de activitate sau timp de somn economisit, permiţându-le angajaţilor să fie într-o formă mai bună.

Un alt element pozitiv: munca la distanţă ar spori motivaţia şi responsabilizarea angajaţilor. De asemenea, aceştia au o gestionare mai bună a timpului lor. Autorii studiului cred, de asemenea, că telemunca ar face posibilă rezolvarea "numeroaselor disfuncţii manageriale", adesea o sursă de conflict sau absenteism.

Aceste efecte pozitive au avut consecinţe economice concrete de când telemunca le-a fost impusă francezilor anul trecut, asigură institutul Sapiens. Permiţând companiilor să îşi continue activitatea cu creşteri de productivitate, telemunca ar fi economisit între 216 şi 230 miliarde de euro din produsul intern brut (PIB) în 2020. Ar fi vorba de o sumă între 167 şi 173 miliarde din PIB în timpul primei închideri şi de 57 de miliarde în timpul celei de-a doua, în noiembrie.

Atenţie: telemunca nu este neapărat un panaceu. Dacă este impusă pe termen lung, fără urmărire, ar putea avea efectul opus, provocând o pierdere de productivitate de până la 20%, avertizează autorii. Mulţi angajaţi, obosiţi să fie ţinuţi departe de birou şi de colegi, vorbesc despre un disconfort. Un sondaj Harris Interactive lansat luna trecută a indicat o creştere a sentimentelor de izolare, stres şi anxietate în rândul celor care se află în telemuncă.

Conştient de această problemă, guvernul a schimbat protocolul corporativ de sănătate în ianuarie pentru a le permite celor care doresc să se întoarcă la birou o dată pe săptămână. Între timp, partenerii sociali au semnat un acord naţional inter-profesional (ANI) privind telemunca, ce ar trebui să reglementeze mai bine practica. Dar, aşa cum insistă ministrul Muncii, Élisabeth Borne, situaţia epidemică încă îngrijorătoare necesită mai mult ca oricând utilizarea telemuncii, care ar permite o reducere de 20% până la 30% a riscului de contaminare. Companiile care nu recurg la telemuncă se confruntă cu penalizări, aminteşte ea. Cincizeci şi două de notificări oficiale au fost emise de Inspectoratul Muncii din octombrie anul trecut, potrivit Ministerului Muncii.