Inflaţia şi-a continuat creşterea anuală, în ianuarie 2022, până la o rată de 8,4%, de la 8,2% în decembrie 2021 şi 7,8% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare din nou peste aşteptări de 1,5%, după un avans de 0,7% în luna anterioară, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşteptările din piaţă (sondajul Bloomberg) arătau o rată a inflaţiei la un nivel de 8%, în condiţiile unui efect de bază favorabil asociat lunii ianuarie 2021.
Analiştii anticipează că tendinţa inflaţiei va rămâne ascendentă cel puţin până în trimestrul al doilea din 2022, acesta fiind şi scenariul de bază al BNR care prognozează o inflaţie de două cifre în lipsa unor noi măsuri de reducere a facturilor la energie electrică şi gaze naturale. Amintim că inflaţia a accelerat puternic în a doua jumătate a lui 2021, în condiţiile crizei preţurilor din energie. În acest context, creşterea anuală a preţurilor de consum a ajuns în ianuarie la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, după cum arată Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România.
În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 5,5%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.
Totodată, rata CORE a inflaţiei a accelerat peste aşteptări şi în luna ianuarie, analiştii BCR Cercetare notând că evoluţia inflaţiei de bază sugerează creşteri de rundă a doua mai mari ca urmare a creşterii preţurilor cu energia. BCR Cercetare anticipează o rată anuală a inflaţiei de bază de 5,1% şi 4,2% pentru finalul lui 2022, respectiv finalul lui 2023.
"Ne aşteptăm ca BNR să crească rata cheie de dobândă la 3,50% până la finalul anului, de la 2,50% în prezent. Facilitatea de creditare ar trebui să rămână instrumentul operaţional relevant sub politica de control ferm al lichidităţii şi să ajungă la 4,50%",arată analiştii BCR Cercetare.
Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 7,3% în ianuarie 2022, de la 6,7% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 10,2%, de la 10,7%, pe fondul unei creşteri lunare de 1,7%. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 5,7%, de la 4,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,4%.
La nivelul produselor alimentare, preţul uleiului a înregistrat din nou cea mai mare creştere anuală, de 25,8%, după un avans de 27,2% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,5%. Preţul făinii a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 3,2%, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 12,8%, de la 10%.
Preţul gazelor naturale a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 61%, pe fondul unei creşteri lunare de 6,2%, iar preţul energiei termice a crescut cu 21,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unei creşteri lunare de 6,4%. Preţul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală până la 24,5%, de la 22,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 3,6%, în timp ce preţul produselor din tutun a urcat lunar cu 1,3% pe fondul creşterii accizei. De asemenea, preţul energiei electrice apare oarecum surprinzător în scădere cu 2,16% faţă de ianuarie 2021 în condiţiile unei creşteri lunare de 0,78%, evoluţia anuală putând fi pusă pe seama măsurilor de plafonare şi compensare. Analistul Radu Soviani acuză totuşi INS de "minciună" cu privire la această evoluţie a componentei energie electrică.
Valentin Tătaru de la ING Bank România prognozează reintrarea ratei anuale a inflaţiei în ţinta BNR de 1,5%-3,5% abia la mijlocul lui 2024, iar pentru 2022 şi 2023 ratele aşteptate ale inflaţiei la final de an sunt 8% şi 4,5%. Totodată, analistul anticipează o rată-cheie din partea BNR de 4,0% în acest an.
Amintim că preţurile au intrat în general pe o tendinţă de deccelerare în finalul anului 2020, creşterile lunare de preţuri fiind de doar 0,13% în noiembrie 2020 şi de 0,22% în octombrie 2020. Ulterior, din debutul lui 2021, pe fondul redeschiderii economiilor şi liberalizării pieţei la energie din ţara noastră, România a ajuns să se confrunte cu un puseu inflaţionist puternic, iar un impact în creşterea preţurilor a venit şi din majorarea nivelurilor unor accize în luna ianuarie şi din creşterea continuă a cotaţiilor internaţionale la ţiţei, care a scumpit carburanţii. Pentru următoarele luni (cel puţin până în aprilie) se prognozează noi majorări de preţuri - scenariul de bază al BNR prevede un vârf al inflaţiei în aprilie 2022 - în condiţiile în care inflaţia se extinde, accizele au crescut din nou din ianuarie, preţul ţiţeiului a revenit în preajma maximelor ultimilor 7 ani, iar preţurile energiei încep să se transmită şi în preţul altor produse.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2022, 18:28)
Bun venit in 2008. Inca e in ceata si nu se distinge bine dar paraie din toate incheieturile.