În lipsa investiţiilor imediate, Europa riscă să nu mai poată recupera decalajul pe care îl înregistrează deja, în cursa pentru 5G

În contextul în care societăţile se adaptează la schimbările curente, mulţi dintre oficialii europeni încep să se întrebe ce urmează şi să se gândească la următorii paşi pe care îi au de făcut. La rândul nostru, ne îndreptăm atenţia spre modul în care conectivitatea şi spectrul mid-band vor contribui la succesul dezvoltării reţelelor 5G, iar Europa încă are foarte multe şanse să devină unul dintre liderii în domeniul inovaţiei, doar că trebuie să acţioneze repede, conform unui comunicat remis redacţiei.

În perioada pandemiei, conectivitatea şi reţelele mobile au devenit tot mai importante pentru fiecare dintre noi, inclusiv la nivelul Europei, şi indiferent de lucrurile care se vor întâmpla în viitor, tehnologia 5G şi reţelele mobile îşi vor păstra acest rol-cheie.

Afirmaţia făcută anul trecut de CEO-ul şi CTO-ul Ericsson în cadrul summit-ului B20, potrivit căreia redresarea după pandemie va fi posibilă doar prin mijloace digitale, este încă valabilă, iar Europa va putea avea parte de aceste oportunităţi odată ce va dezvolta noi servicii 5G pentru consumatori, în primul rând prin intermediul accesului wireless fix (fixed wireless access - FWA), precum şi prin digitalizarea industriilor.

Companiile europene deţin o expertiză unică pe piaţă în multe segmente industriale, de la retail la turism, de la automotive la agricultură, iar inovaţiile susţinute de tehnologia 5G pot sprijini activitatea furnizorilor europeni de servicii de comunicaţii şi continuitatea lanţurilor de aprovizionare, fapt care la rândul rău poate plasa Europa printre liderii pe segmentul 5G.

Europa, Industria 4.0 şi spectrul mid-band

În ultimii ani, Ericsson a dezvoltat parteneriate cu multe dintre cele mai mari companii din Europa care activează în segmentul industrial, precum şi cu diferiţi furnizori de servicii de comunicaţii cu scopul de a dezvolta reţele 5G private la nivelul facilităţilor de producţie, al minelor, în porturi şi aeroporturi sau la nivelul sistemelor de utilităţi. Aceste proiecte au atestat capacitatea tehnologiei 5G de a optimiza operaţiunile industriale, însă impactul a fost unul limitat şi, pentru a extinde beneficiile la scară largă, Europa are nevoie ca spectrul mid-band pentru 5G să fie pus imediat la dispoziţia operatorilor.

Spectrul mid-band este esenţial pentru ca întregul potenţial al tehnologiei 5G să poată fi utilizat, precum şi pentru a putea fi integrate scenariile de utilizare specifice Industriei 4.0, în Europa. Cu toate acestea, Europa încă se află în spatele altor pieţe regionale, în ceea ce priveşte implementarea reţelelor 5G în spectrul mid-band, ca urmare a sincopelor privind licitaţiile de spectru, la nivelul întregului continent, precum şi din cauza întârzierii investiţiilor.

În medie, acoperirea naţională în spectrul mid-band, în ceea ce priveşte serviciile a 14 furnizori de servicii de comunicaţii din Europa şi Regatul Unit, se situează, în 2021, la mai puţin de 10% şi se anticipează că procentul va ajunge la 15% în anul 2022.

Deşi cele de mai sus lasă să se înţeleagă faptul că Europa nu poate ţine pasul cu principalii săi competitori de la nivel global, determinarea şi capabilităţile tehnologice necesare pentru a face acest lucru, există.

Mai exact, recent, marii furnizori de servicii de comunicaţii din Europa, precum Vodafone şi Deutsche Telekom au semnalat la nivelul pieţei şi al industriei faptul că intenţionează să îşi intensifice investiţiile în tehnologia 5G în următorii ani. În plus, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că cercetările în domeniul tehnologiei 5G au luat naştere în Europa. Proiecte de cercetare precum METIS 2020, finanţate de Uniunea Europeană au adus contribuţii semnificative în dezvoltarea inovaţiilor şi, de asemenea, ţări precum Elveţia şi Polonia care au adoptat de timpuriu tehnologia 5G au demonstrat faptul că oportunităţile există.

Pentru a putea exploata acest potenţial, însă, este necesar ca Europa să construiască o infrastrură 5G solidă şi să ţină cont de modelele de bune-practici ale partenerilor săi nord-americani şi a celor din nord-estul Asiei, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile în reţele calculate per capita, încercând în acelaşi timp să înlăture barierele în implementarea reţelelor 5G în spectrul de mid-band. Pentru a contura o Europă digitală, Comisia Europeană a elaborat Connectivity Toolbox, un set de bune practici prin intermediul căruia operatorii pot primi acces la spectrul de care au nevoie pentru a dezvolta reţelele 5G, încurajându-i astfel pe aceştia să investească în continuare în tehnologia 5G.

Europa nu îşi permite să repete greşelile din trecut

Actuala situaţie este similară cu cea de acum aproximativ 10 ani, când a fost introdusă pe piaţă tehnologia 4G. Şi atunci, Europa a ratat startul implementărilor şi nu a mai putut recupera niciodată, astfel încât să poată pătrunde pe aşa-numitele pieţe "app economy", la fel ca şi competitorii săi din America de Nord sau cei din nord-estul Asiei.

Astăzi, furnizorii europeni de servicii de comunicaţii, îngrădiţi de cadrul de reglementare şi pe fondul lipsei stimulentelor de natură financiară, sunt deja în urma celor din SUA, Coreea de Sud şi China în cursa pentru oportunităţile de venit aduse de tehnologia 5G.

Accelerarea implementării şi dezvoltării reţelelor 5G poate ajuta UE să îşi valorifice întregul potenţial şi să acceseze beneficiile economice şi sociale generate de această tehnologie. În acest context, într-un raport actualizat realizat de Analysys Mason, la comanda Ericsson, se estimează că valoarea economică potenţială a tehnologiei 5G, utilizată ca "o platformă deschisă de inovare' ar putea aduce 250 de miliarde de euro la PIB-ul net, la nivelul întregului continent. Un alt raport, realizat de Deloitte la comanda Vodafone, arată că dacă investiţiile UE ar fi utilizate astfel încât fiecare stat membru să obţină un scor DESI de 90 până în anul 2027, atunci PIB-ul per capita, la nivelul întregii Uniuni, ar fi cu 7.2% mai mare - ceea ce ar echivala cu o creştere generală de peste 1 trilion de euro.

Pe de altă parte, fără o implementare extensivă, Europa s-ar putea confrunta în viitor cu o creştere a ratei de inegalitate în ceea ce priveşte conectivitatea digitală, iar decalajul digital pe care îl identificăm astăzi s-ar putea adânci semnificativ.

Atenţie la diferenţa de conectivitate

Decalajul digital între Europa şi liderii globali în 5G se observă deja în cele mai recente rapoarte.

Europa de Vest, cu o rată de adopţie a serviciilor 5G mobile de numai 1%, se află pe locul 4 la nivel global în ceea ce priveşte maturitatea pieţelor 5G, la mare diferenţă de pieţele din nord-estul Asiei (9%), America de Nord (4%) şi de statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (2%).

Totuşi, în paginile Ericsson Mobility Report se arată că Europa va putea ajunge din urmă aceste state, odată ce barierele de implementare vor fi eliminate, iar investiţiile vor fi încurajate. Astfel, se estimează că până la finalul anului 2026, Europa de Vest va avea a treia cea mai mare rată de adopţie a serviciilor 5G, la nivel global - cu un procent de 69% - situându-se înaintea liderilor de astăzi din Asia de Nord-Est şi cu puţin în urma statelelor din Consiliul de Cooperare al Golfului şi America de Nord.

Avem deja dispozitive compatibile cu tehnologia 5G, iar pe pieţele europene există activitate atât pe segmentul de consumer, cât şi pe cel enterprise. Ce ne opreşte, aşadar?

Menţinerea ritmului cu climatul investiţional în tehnologia 5G de la nivel global

Furnizorii europeni de servicii de comunicaţii au nevoie de condiţii egale cu ai celorlalţi competitori în cursa pentru oportunităţile de venit generate de tehnologia 5G, iar sprijinul guvernamental din acest punct de vedere este un factor critic.

Anul trecut, China a anunţat investiţii de 1.4 trilioane de dolari în construirea infrastructurii 5G, în decursul a 5 ani. În acelaşi timp, guvernul din Coreea de Sud, ţară care este astăzi lider în dezvoltarea 5G, a dublat investiţiile iniţiale în tehnologia 5G şi a anunţat noi investiţii în această infrastructură.

În Europa a fost iniţiat programul Horizon 2020, derulat de UE, prin care s-au investit 80 de miliarde de euro în activităţi de cercetare şi dezvoltare încă din anul 2014, Ericsson fiind una dintre companiile care au contribuit într-un mod semnificativ la multe dintre aceste proiecte. În prezent, Ericsson contribuie de asemenea la derularea a numeroase iniţiative, parte a acestui program, inclusiv 5G-INDUCE, pentru a dezvolta noi scenarii de utilizare pe Industria 4.0 în Europa; NEXTGEN SIMS cu scopul de a sprijini dezvoltarea sistemelor inteligente pentru lucrul în mine; proiectele REINDEER şi Hexa-X pentru a dezvolta noua generaţie de tehnologie 6G.

În ultimul an, autorităţile europene au adoptat o atitudine mai fermă în ceea ce priveşte programul Horizon 2020, care vizează dezvoltarea rapidă a reţelelor de mare capacitate şi asigurarea accesului la spectrul 5G, prin intermediul unor iniţiative precum Digital Decade Action Plan, Annual Sustainability Growth Strategy 2021 şi Common Union Toolbox dezvoltat de Comisia Europeană. Totodată, UE a decis să aloce o cincime din cele 750 de miliarde de euro din fondul de redresare pentru a optimiza capabilităţile digitale ale statelor membre.

Acest sprijin este crucial şi va influenţa viteza şi amploarea dezvoltării reţelelor europene 5G, la nivel local, şi el trebuie intensificat pentru ca Europa să fie în continuare competitivă la nivel global şi să rămână în cursa pentru inovaţiile şi job-urile viitorului, precum şi în vederea majorării PIB-ului.

Europa trebuie să elimine blocajele de reglementare

În 2019, CEO-ul Ericsson Börje Ekholm, avertiza cu privire la problemele structurale care ar putea îngreuna dezvoltarea reţelelor 5G, afirmând: "Cel mai mare blocaj este reprezentat de politicile de reglementare". Totodată, Börje Ekholm mai preciza că reţelele 5G trebuie să fie privite ca o componentă critică a infrastructurilor europene de comunicaţii, mesajele de atunci ale CEO-ului Ericsson fiind şi în prezent la fel de relevante.

Pentru a maximiza investiţiile sectorului privat în tehnologia şi reţelele 5G, pe spectrul mid-band, autorităţile de reglementare din Europa trebuie să ia măsuri imediate pentru a elimina barierele legislative care împiedică, în prezent, dezvoltarea reţelelor 5G comerciale, precum achiziţia de spectru, o schimbare în structura pieţei care ar facilita fuziunile şi revizuirea proceselor de atribuire a spectrului (în prezent costisitoare şi lungi), care în unele ţări membre pot dura până la 24 de luni. Totodată, Fondul Monetar Internaţional le recomandă guvernelor să încurajeze investiţiile în această infrastructură prin intermediul unor credite fiscale pentru investiţii temporare, în special în domenii precum "digital şi green tech".

În Europa, alocarea spectrului rămâne în urma celorlalte pieţe regionale, fruntaşe în implementarea 5G şi, având costuri mai ridicate, este mai puţin propice pentru investiţii în infrastructură în vederea dezvoltării capacităţii şi obţinerii gradului de acoperire necesar.

Prin armonizarea condiţiilor de reglementare, precum şi prin prelungirea perioadei de valabilitate a licenţelor de spectru şi maximizarea utilizării acestora - de exemplu, permiţând partajarea spectrului pentru care a fost acordată o licenţă sau închiriind spectrul neutilizat - Europa poate înlesni, pentru frunizorii de soluţii de comunicaţii, planificarea implementării pe termen lung a serviciilor 5G pe frecvenţele de mid-band şi high-band.

Totodată, autorităţile europene şi marii operatori din industria de telecomunicaţii trebuie să colaboreze pentru a îmbunătăţi gradul de conectivitate în zonele rurale şi pentru a reduce decalajul digital (dintre acestea şi ariile urbane), implementând soluţii de acces wireless fix şi investind în puncte strategice. Cifrele din Ericsson Mobility Report indică o creştere de peste 3 ori a conexiunilor prin acces wireless fix, şi se estimează că acestea vor depăşi 180 de milioane până în anul 2026, reprezentând aproximativ 25% din traficul total de date înregistrat în reţelele mobile la nivel global.

Anul trecut în cadrul unui discurs, preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat: "Este inacceptabil faptul că 40% dintre europenii care locuiesc în zonele rurale nu au, încă, acces la conexiuni de bandă largă, cu atât mai mult în condiţiile în care acestea (conexiunile de bandă largă) ne sunt esenţiale pentru a ne putea desfăşura activitatea de acasă, iar importanţa lor creşte de la o zi la alta, pe măsură ce apar noi servicii".