ÎN LOC DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE: Agricultura, îngrăşată cu minciuni

Nicio cerere de subvenţionare nu a primit Comisia Europeană (CE) din partea autorităţilor române pentru achiziţia de îngrăşăminte chimice spre folosinţa fermierilor, se arată într-un document oficial al CE, intrat în posesia noastră.

Documentul este semnat de directorul general Jean-Luc Demarty şi a fost adresat "CNS Cartel ALFA", în urma unui demers oficial al Confederaţiei care reuneşte şi organizaţii sindicale din chimie şi petrochimie.

Se pare că declaraţiile reprezentanţilor Guvernului şi mai ales ale oficialilor din Ministerul Agriculturii făcute de la început anului, potrivit cărora "s-a făcut tot ce s-a putut în acest sens", au rămas la stadiul de declaraţii şi cam atât.

Guvernul a promis fermierilor, iniţial, un ajutor de 400 de lei pentru achiziţia de îngrăşăminte, ce ulterior a fost redus la 360 de lei.

Sprijinul, ce îşi propunea să salveze atât industria de îngrăşăminte chimice de la colaps (n.r. combinatele sunt puternic afectate de criză şi nu au piaţă de desfacere din cauza sărăciei din agricultură, iar mii de salariaţi sunt în pericol să-şi piardă locurile de muncă), cât şi campaniile agricole din ţară (n.r. unde randamentul la hectar este scăzut comparativ cu agriculturile occidentale) nu s-a concretizat, iar oficialii noştri au învinovăţit Comisia Europeană pentru asta, susţinând că Executivul de la Bruxelles ar fi catalogat subvenţia drept o formă de ajutor de stat, incompatibilă cu principiile pieţei comunitare.

Nimic mai fals, atâta vreme cât Comisia Europeană nici măcar nu a fost apelată de autorităţile noastre în acest sens.

În realitate, subvenţionarea fermierilor pentru achiziţia de îngrăşăminte chimice ar fi fost sortită eşecului încă din start, din cauză că sprijinul contravine regulilor Comisiei Europene.

O spune chiar directorul general Jean-Luc Demarty, care atrage atenţia, în documentul oficial intrat în posesia noastră, că acest tip de sprijin este incompatibil cu principiile comunitare şi încalcă regulile concurenţiale, iar aplicarea acesteia nu ar fi posibilă în nicio situaţie.

Oficialul european arată, în documentul oficial, şi singura soluţie valabilă pentru subvenţionarea fermierilor pentru achiziţia de îngrăşăminte: "Dacă Guvernul român vrea să ofere un astfel de ajutor, singura soluţie posibilă este utilizeze suma rămasă din sprijinul de minimis stabilit pentru România prin directiva Comisiei Europene nr. 1539/2007 (98,685 milioane de euro), şi să ofere ajutorul în limitele stabilite pentru fiecare beneficiar în cadrul aceleiaşi directive - 7500 de euro în decursul a trei ani contabili".

Michael Mann, purtătorul de cuvânt al Comisarului European pe agricultură, Mariann Fischer Boel, este în acord cu directorul general Jean-Luc Demarty, declarându-ne, recent, că această formă de sprijin este incompatibilă cu principiile pieţei comunitare şi a sugerat că singura soluţie în acest sens ar fi utilizarea sprijinului de minimis.

Autorităţile române au afirmat răspicat că Bruxelles-ul respinge propunerea noastră, dar nu au spus niciun moment că nu au sesizat Comisia pentru aceasta.

Faptul că Guvernul a promis acest sprijin fermierilor, indirect miilor de salariaţi din industria chimică este o promisiune mincinoasă, făcută industriei şi agriculturii, adică pilonilor de bază a economiei naţionale.

Dacă Guvernul nu ar fi ştiut că sprijinul este incompatibil cu piaţa comunitară, ar putea fi acuzat de incompetenţă şi superficialitate.

Însă atâta vreme cât autorităţile noastre au acuzat Comisia că nu acceptă acest sprijin (deci promisiunea a venit în deplină cunoştinţă de cauză) dar, în realitate, nu au făcut niciun demers oficial, Executivul poate fi acuzat doar de minciună.

Fără subvenţionarea fermierilor pentru achiziţia de îngrăşămite chimice, în plină criză economică, mii de salariaţi din combinate îşi vor pierde locurile de muncă, iar bugetul de şomaj va fi supus unei presiuni mai mari.

Cum producţia agricolă va scădea, conform estimărilor, cu 40% este de aşteptat ca preţurile produselor agro-alimentare să crească.

Iar asta se va resimţi în buzunarele noastre.

Şi se va vedea la vot...