ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI, Banca Comercială Carpatica a trecut pe pierdere

Banca Comercială Carpatica (BCC) a înregistrat o pierdere de 21,7 milioane lei, în primele nouă luni ale anului 2014, faţă de un profit de 19,37 milioane lei în perioada similară din 2013, din cauza necesităţii constituirii unor provizioane în valoare de 54,6 milioane lei, potrivit unui comunicat al băncii.

Johan Gabriels, CEO-ul instituţiei, a declarat: "Provizioanele de risc înregistrate şi politica de evaluare mai conservatoare au influenţat în mod semnificativ rezultatul net. Cu toate acestea, suntem consecvenţi strategiei noastre, continuând procesul de remodelare al băncii pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor."

În luna septembrie a acestui an, banca a scos în afara bilanţului credite provizionate integral în valoare de 121,4 milioane lei, adică 19% din portofoliul de credite neperformante, potrivit reprezentanţilor instituţiei. La sfârşitul aceleiaşi luni, rata creditelor neperformante a fost de 37,8%.

Comparativ cu sfârşitul anului 2013, valoarea netă a creditelor acordate a scăzut cu 2,8%, până la 1,19 miliarde lei.

În primele nouă luni ale anului, banca a acordat credite noi de aproximativ 332 milioane lei.

Comparativ cu anul precedent, volumul depozitelor atrase de la clientela nebancară s-a diminuat cu 2,9%, până la valoarea de 2,738 miliarde lei, la data de 30 septembrie 2014.

Reprezentanţii instituţiei arată: "După declinul din prima parte a anului cauzat de aspectele reputaţionale cu privire la acţionarul majoritar, depozitele clienţilor persoane fizice au revenit la valoarea de la finele anului 2013, înscriindu-se pe un trend ascendent începând cu luna iunie 2014. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 3%".

Rezerva de lichiditate are un trend uşor ascendent faţă de trimestrul al doilea, ajungând la 1481 milioane lei, la sfârşitul lunii septembrie.

Solvabilitatea băncii a fost de 12,4%, la finalul trimestrului al treilea, iar raportul credite/depozite a înregistrat o valoare de 53%.

În primăvară, preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

Ulterior, în piaţă au apărut informaţii că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica.

BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea, anterior unor tranzacţii, 11,2179% din titluri. La 19 martie, participaţia lui Corneliu Tănase scăzuse la 1,14%.

Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus joi, 23 octombrie, înlocuirea arestului preventiv pentru Ilie Carabulea şi eliberarea sa sub control judiciar, măsura nefiind însă definitivă.