ÎN PRIMELE OPT LUNI DIN AN DE LA PERIOADA SIMILARĂ DIN 2019 Deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB, de la 2,3%

• Încasările nete din TVA au înregistrat 35,12 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 14,9% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut

• Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 13,32 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2020, în creştere cu 35,4%

• Suma dată de stat pe asistenţă socială (91,14 miliarde) şi salarii în sistemul public (72,07 miliarde) în primele 8 luni din an se ridică la peste 163,21 miliarde de lei, 81% din toate încasările, inclusiv cele de la UE

Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat pe primele opt luni ale anului 2020 cu un deficit de 54,77 miliarde de lei, cu aproximativ 33 de miliarde de lei mai mare comparativ cu perioada similară din 2019. Ca procent din PIB, deficitul a fost de 5,18%, cu aproape 3 puncte procentuale peste prioada ianuarie-august 2019. Deficitul vine pe fondul crizei economice Covid care a lovit încasările şi a dus la cheltuirea mai multor bani de către stat şi ca sprijjn pentru economie. Potrivit MFP, mai mult de jumătate din deficit este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

Practic, încasările din primele 8 luni ale anului au fost în sumă de 201,32 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de 256,09 miliarde de lei. Din acestea, cheltuielile cu salarii în sistemul public (72,07 miliarde de lei, +6% faţă de perioada similară din 2019) şi asistenţă socială (91,14 miliarde de lei, +22%) s-au ridicat la 163,21 miliarde de lei, 81% din toate încasările, inclusiv sumele intrate de la UE, de 13,32 miliarde de lei. Mare parte din plăţile cu asistenţa socială sunt pensiile.

"Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020", arată comunicatul privind execuţia bugetară pe primele 8 luni ale anului.

Conform MFP:

Sume în valoare de 31,17 mld lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Creşterea deficitul bugetar aferent primelor opt luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-august datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (14,4 mld lei), (ii) de creşterea cu 2,8 mld lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ian-august 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 5,1 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 8,62 mld lei.

• I. Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 201,32 mld lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 1,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,23 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracţia încasărilor nete din TVA.

În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale a revenit în august în teritoriul pozitiv (8,8% an/an), fiind determinată de avansul veniturilor nefiscale şi al celor din fonduri europene. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 16,23 mld lei în primele opt luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,3% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declaraţiei unice, cu 29% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 42,3%, respectiv 10,8%.

În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada dec 19-iul20 (an/an) , încasările din impozitul pe salarii au crescut cu numai 0,6% în primele opt luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale . Cu toate acestea, încasările din luna august prezintă o revenire (+1,2% an/an), apropiindu-se de traiectoria bazei macroeconomice relevante.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 73,71 mld lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o reducere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (-0,3%). În luna august, spre deosebire de încasările din impozitul pe salarii, dinamica contribuţiilor înregistrează o scădere (-2,5% an/an), în condiţiile în care fondul de salarii din economie se majorează cu 5,4%.

Încasările din contribuţii sociale au fost afectate de: (i) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi (iii) scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,52 mld lei în primele opt luni ale anului curent, în scădere cu 14,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna august consemnând totuşi o ameliorare a dinamicii negative: -6,7%). În structură, incasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 10,3% , în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,8%.

Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit , precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,5 mld lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,19 mld lei în primele opt luni ale anului, în scădere cu 17,1% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,12 mld lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 14,9% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Pe fondul revenirii activităţii unor sectoare economice, în luna august dinamica veniturilor brute din TVA s-a ameliorat (-5,3%), în concordanţă cu baza macroeconomică relevantă (Fig. 3).

Evoluţia încasărilor din TVA în primele opt luni ale anului a fost influenţată negativ de: (i) creşterea rambursărilor de TVA cu 22,1%, an/an (+2,78 mld lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; (iii) evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 19,3 mld lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,2% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice , de 15,8% (an/an) în perioada ian-aug 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13,9% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 2,58 mld lei în primele opt luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 21,1% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) şi amânării la plată a unor obligaţii.

Veniturile nefiscale au înregistrat 18,28 mld lei în primele opt luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere de 2,4% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracţia veniturilor din dividende (-1,78 mld lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 13,32 mld lei în primele opt luni ale anului 2020, în creştere cu 35,4% faţă de perioada similară a anului trecut. Sumele includ şi 1,2 mld lei aferente decontărilor din fonduri externe nerambursabile în contul îndemnizaţiilor acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.

• II. Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 256,09 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 2,9 puncte procentuale de la 21,3% din PIB 2019 la 24,2% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei. Astfel, până la finele lunii august s-au plătit 3,98 mld lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 813,1 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 639,6 mil lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 81,0 mil lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 72,07 mld lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 236,2 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 34,39 mld lei, în creştere cu 12,7% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 91,14 mld lei în creştere cu 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,98 mld lei şi pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 813,1 mil lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 639,6 mil lei. De asemenea, se continuă decontările ale îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că pâna la sfârşitul lunii august plăţile au fost de 2,48 mld lei, în creştere cu 61,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,94 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 4,1 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (81,0 milioane lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,9 mld lei, cu 21,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 24,1 mld lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 8 luni ale anului, în creştere cu 26,9% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 312,6 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

M.G.