ÎN PRIVINŢA NUMIRII PROCURORULUI-ŞEF AL DNA, Klaus, fii preşedinte!

Alegerea procurorului constănţean Adina Florea de către Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, pentru a fi desemnată procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a iscat multe păreri pro şi contra.

Nu ne vom pronunţa cu privire la activitatea pe care magistratul Adina Florea a depus-o în cei 27 de ani de activitate şi nici la dosarele pe care le-a instrumentat cu privire la inculpaţii Radu Mazăre - fostul primar al municipiului Constanţa - şi Nicolae Matei - fostul primar al oraşului Năvodari.

În schimb, nu putem trece cu lejeritate peste proiectul de management care l-a încântat cel mai mult pe Tudorel Toader şi pe cei din coaliţia PSD-ALDE. Nici nu avea cum să fie altfel, atât timp cât proiectul Adinei Florea redă fidel întreaga politică anti-DNA şi anti-Kovesi susţinută de cele două formaţiuni politice în ultimii doi ani şi de presa partizană acestora.

Îi invităm pe contestatarii materialelor noastre să acceseze site-ul Ministerului Justiţiei şi să citească toate cele şase planuri de management depuse de candidaţii la şefia DNA. Dacă ideile de conducere exprimate de procurorii Andrei Bodean, Gabriela Scutea şi Sorin Armea­nu consemnează aceleaşi linii generale cu privire la nevoile actuale ale DNA, privind lipsa personalului, lipsa tehnicii necesare desfăşurării anchetelor şi modului în care sunt repartizate cauzele, planurile procurorilor Adinei Florea, Nicolae Lupulescu şi Paulei Tănase sunt atinse de disputa politică iscată de coaliţia PSD-ALDE.

• DNA, desfiinţată în planul de management al Adinei Florea

Cel mai virulent plan de management la adresa DNA şi a fostei conduceri este cel al Adinei Florea, care se distinge încă de la primele trei pasaje:

"Fără a nega lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Fie că vorbim despre activităţile des­făşurate de către procurorii cu funcţie de execuţie, fie (mai grav) că ne raportăm la cei cu funcţii de conducere, chiar la nivel de vârf, regăsim comportamente care s-au îndepărtat simţitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu legea. Aşa s-a ajuns ca prin contribuţia conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA, să se recurgă, caz fără precedent, la revocarea procurorului şef al Direcţiei pentru «exercitarea discreţionară a funcţiei şi deturnarea activităţii de la combaterea corupţiei şi a instituţiei DNA de la rolul său constituţional şi legal»".

Aceste alegaţii continuă şi în capitolul privind disfuncţiile şi vulnerabilităţile identificate de procurorul Adina Florea în activitatea DNA. Ea susţine că principalele probleme sunt: plasarea activităţii DNA în afara legii prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice; diminuarea încrederii publice în DNA prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror-şef; respect instituţional intenţionat diminuat faţă de alte instituţii şi/sau autorităţi publice, cooperare loială deficitară, obligaţie de rezervă eludată; pasivitate în faţa unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori DNA.

• Laura Codruţa Kovesi, atacată de procurorul Adina Florea

Adina Florea mai susţine că o dis­funcţie o reprezintă şi lipsa de asumare a responsabilităţilor profesionale a procurorului şef al DNA în situaţii în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a caracterului deficitar şi/sau nelegal a activităţilor procesual-penale derulate de procurorii din cadrul Direcţiei. Totodată magis­tratul constănţean acuză şi numărul mare al soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, care este important barometru al ineficacităţii DNA.

Legat de fostul şef, Laura Codruţa Kovesi, procurorul Adina Florea consideră că aceasta a avut o comunicare deficitară cu procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul structurilor clasice de parchet şi că a ignorat "semnalele publice privind practicile de «prioritizare» a unor anchete penale, fără niciun fundament legal, cu riscul creării percepţiei sau chiar existenţa unor «vendete»".

Dacă veţi pune toate aceste consideraţii, ce sunt dezvoltate pe larg în planul de management, lângă cele 20 de motive pe baza cărora Tudorel Toader a solicitat la sfârşitul lunii februarie revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, veţi constata că tot ce a scris Adina Florea în documentul res­pectiv se regăseşte în materialul ce a dus la demiterea fostului şef al DNA.

• Preşedintele, în faţa unei decizii importante

În aceste condiţii, contra-propaganda postacilor apropiaţi coaliţiei PSD-ALDE cu privire la numirea Adinei Florea - ce susţin că ea nu trebuia aleasă deoarece se află pe lista magis­traţilor care au semnat împotriva modificării legilor justiţiei şi legislaţiei penale - nu are decât un scop: să îl determine pe preşedintele Klaus Iohannis să accepte numirea procurorului Adina Florea în funcţia de procuror-şef al DNA.

O numire, care ar fi pe placul lui Tudorel Toader, pe placul coaliţiei PSD-ALDE şi pe placul unuia dintre cei mai longevivi consilieri judeţeni social-democraţi din Constanţa, tatăl Adinei Florea, Dumitru Florea, care a susţinut că "Ştiu că are emoţii, va apărea în faţa lui Iohannis, despre care nu ştim ce gândeşte. Este un mare «dacă». Dar «dacă» va fi numită, o să vedeţi ce treabă face fata mea acolo! În nici trei luni o să facă ordine, că sunt probleme în DNA".

Sperăm ca şeful statului să nu cadă în capcana întinsă de Tudorel Toader şi de coaliţia PSD-ALDE. Mai ales că legislaţia îi permite să refuze nominalizarea. Conform art. 54 alin. 3 din legea 303/2004, "Preşedintele Româ­niei poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

Cu alte cuvinte, Klaus Iohannis nu este obligat de lege să o numească pe Adina Florea în funcţia de procuror-şef al DNA, ci, după o analiză atentă din partea consilierilor săi, poate refuza propunerea, refuz pe care este obligat să îl motiveze.

Această prerogativă a preşedintelui ţării a fost păstrată, iar modificarea pe care coaliţia majoritară PSD-ALDE a votat-o în Parlament cu privire la legea 303/2004, ce nu a intrat încă în vigoare, deoarece actul normativ iniţiat de social-democraţi a fost contestat la Curtea Constituţională. Dar şi în acel act se prevede că preşedintele poate refuza motivat, o singură dată.

Spre deosebire de actualul act normativ aflat încă în vigoare, care nu prevede o limitare a acestui refuz.

Decizia aparţine preşedintelui, les jeux sont faites, rien ne va plus, pentru că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader nu va ţine cont de un eventual aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi se va prezenta cu Adina Florea la Cotroceni. Unde Klaus Iohannis trebuie să îşi exercite atribuţiile constituţionale şi legale.

Klaus, fii preşedinte!