"În proiectele de tip EFdeN Sustainable City am investit circa 1,7 milioane euro"

Reporter: În această perioadă, toată lumea caută să-şi eficientizeze consumul de energie. Ce consideraţi că trebuie să facem în acest sens, din punct de vedere al modului de construire a locuinţelor?

Reprezentanţii EFdeN: În faza de construcţie a unei locuinţe putem ţine cont de o serie de strategii pasive care pot ajuta la eficientizarea consumului de energie. O astfel de măsură este orientarea casei, astfel încât să se valorifice la maxim aportul soarelui la încălzirea şi iluminarea locuinţei. Orientarea către sud a faţadei celei mai lungi, pe care este de preferat să fie amplasate majoritatea ferestrelor, poate contribui semnificativ la încălzirea spaţiilor interioare pe timp de iarnă. Pentru a avea o eficienţă energetică ridicată este necesar ca pierderile de căldură prin diferite elemente ale clădirii să fie reduse la minim. În acest sens, este important ca anvelopa termică a clădirii să aibă o performanţă ridicată, punţile termice să fie reduse la minim şi să se asigure o etanşeitate ridicată a anvelopei. O atenţie ridicată trebuie acordată şi ferestrelor, care sunt responsabile pentru pierderile cele mai mari de căldură. Pe lângă calitatea sticlei şi a profilului, trebuie avut în vedere modul în care acestea sunt integrate în anvelopa termică astfel încât să fie cât mai etanşe, iar punţile termice să fie cât mai reduse. De asemenea, pentru a reduce pierderile de căldură cauzate de ventilarea naturală, prin intermediul uşilor şi al ferestrelor, este util ca locuinţa să fie prevăzută cu un sistem de ventilare cu recuperare de căldură.

Reporter: Care sunt soluţiile EFdeN pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea Locuinţelor?

Reprezentanţii EFdeN: În toate proiectele EFdeN de până acum am implementat o varietate largă de strategii pasive şi soluţii tehnice care să eficientizeze performanţa energetică a caselor pe care le-am construit. Am urmărit întotdeauna să avem o anvelopă termică cât mai performantă şi care să integreze strategii de design bioclimatice.

Pentru casa EFdeN 4C am propus o faţadă ventilată cu fante reglabile în funcţie de anotimp, în timp ce casa EFdeN Signature a fost prevăzută cu un shell exterior care să umbrească suprafeţele vitrate de pe sud, reducând astfel sarcina termică de răcire necesară pe timp de zi . O altă strategie pasivă utilizată este integrarea unei sere în două dintre casele construite până în prezent. Pe lângă rolul estetic, aceasta prezintă trei avantaje funcţionale: acţionează ca un buffer termic, este un preîncălzitor pentru aerul proaspăt utilizat pentru ventilare pe timpul iernii şi un element de design ce asigură un aport de lumină naturală în spaţiul interior. De asemenea, am utilizat materiale cu masă termică ridicată care, amplasate strategic, pe timp de iarnă acumulează energie termică ziua şi o eliberează pe timp de noapte. Sistemele de ventilare sunt prevăzute cu recuperatoare de căldură capabile să asigure debitul de aer proaspăt necesar în funcţie de parametrii citiţi de senzorii amplasaţi în spaţiile interioare. Pe partea de încălzire/răcire pentru EFdeN 4C am propus un sistem cu panouri radiante pe bază de agent termic amplasate în pereţi şi tavan, iar pentru încălzirea apei menajere am utilizat instalaţii solare, rezistenţe electrice sau pompe de căldură. Am urmărit ca toate aparatele electrocasnice să aibă o eficienţă energetică ridicată. În ceea ce priveşte iluminatul, am optat întotdeauna pentru utilizarea LED-urilor, am urmărit să maximizăm aportul de lumină naturală sau am utilizat un sistem pe bază de fibră optică. Pentru producerea energiei electrice am utilizat panouri fotovoltaice, atât convenţionale, cât şi bifaciale.

Reporter: Ce proiecte aţi implementat până acum şi ce alte proiecte urmează să derulaţi?

Reprezentanţii EFdeN: Până în prezent, EFdeN a avut trei participări la Solar Decathlon, cea mai importantă competiţie internaţională pentru case solare şi tehnologii integrate. Această competiţie presupune un ciclu de aproximativ doi ani, în care echipe sustinute de Universităţi şi Institute de Cercetare din întreaga lume concep, proiectează şi, în final, construiesc prototipuri de locuinţe sustenabile care folosesc în mod exclusiv energie solară.

Casa EFdeN 4C este prototipul care a reprezentat România la ediţia din 2014 de la Versailles. Casa a fost gândită ca răspuns la două probleme majore cu care se confruntă Bucureştiul: lipsa spaţiului verde şi lipsa densificării urbane sustenabile. Casa a fost concepută astfel încât să asigure condiţii optime de confort pe parcursul întregului an, la un consum minim de energie. Proiectul a început în 2012, iar în 2015 a devenit primul Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort din România.

În anul 2018, EFdeN a reprezentat cu succes România la Dubai în cadrul finalei Solar Decathlon Middle East 2018 cu proiectul EFdeN Signature. Casa a fost proiectată astfel încât să ofere un climat interior plăcut în condiţiile climatice specifice Orientului Mijlociu cu un consum de energie minim.

Ce mai recentă participare la Solar Decathlon a avut loc chiar anul acesta, unde proiectul EFdeN VATRA a reprezentat România la ediţia din Wuppertal, Germania. Aceasta a fost prima ediţie la scară urbană care a abordat o problemă actuală la nivel european: regenerarea fondului construit şi a infrastructurii existente, iar din punct de vedere tehnic provocarea principală a acestei ediţii a constat în proiectarea unui prototip de casă solară care să asigure parametrii optimi de confort în regim strict pasiv pe perioada competiţiei.

În paralel cu proiectele dezvoltate pentru participările la Solar Decathlon, începând cu anul 2019 a luat naştere proiectul EFdeN Sustainable City. Acesta a venit ca un răspuns al problemelor cu care se confruntă oraşele din România, propunându-şi, astfel, să creeze un ecosistem de durabilitate şi inovaţie şi, în acelaşi timp, să promoveze un model de oraş sustenabil către publicul general şi stakeholderi. Gândit în jurul caselor EFdeN 4C şi EFdeN Signature, EFdeN Sustainable City este un oraş-campus inteligent, conceput ca un proiect-pilot ce ar putea servi drept model pentru transformarea oraşelor din România. În cadrul proiectului sunt implementate peste 30 de puncte de interes şi 8 zone tematice dedicate principalelor provocări urbane: educaţie şi conştientizare, case verzi şi inteligente, agricultură urbană, sănătate şi bunăstare, managementul deşeurilor, energie din surse regenerabile, transport urban şi mobilitate, artă sustenabilă.

În prezent avem mai multe proiecte în derulare, printre care reconstrucţia prototipului EFdeN VATRA în România după standardele şi principiile Living Building Challenge. Living Building Challenge este un program de certificare a cărui particularitate constă în faptul că nu se axează doar pe minimizarea efectului negativ adus de o construcţie în mediul în care se află, ci pe contribuţia pozitivă a acesteia pentru comunitatea căreia îi aparţine. LBC doreşte ca aplicanţii să poată să-şi genereze propria energie, să fie capabili să capteze suficientă apă şi să îşi proceseze deşeurile. Certificarea se bazează pe date reale/măsurate, nu pe unele modelate sau anticipate, motiv pentru care, ca un proiect sa fie certificat, acesta trebuie sa fie pus în functiune minim 12 luni consecutive înaintea verificării finale. Ceea ce ne dorim este ca, în viitor, EFdeN VATRA să devină primul proiect rezidenţial certificat complet Living Building Challenge din Europa.

De asemenea, alte proiecte sunt în plină desfăşurare şi în EFdeN Sustainable City, care a devenit un hub cu un puternic caracter educaţional, menit să integreze proiecte şi activităţi de cercetare pe zona de energie şi locuinţe sustenabile. Unul dintre proiectele la care se lucrează în prezent este staţia de încărcare rCharge, care îşi propune să vină în sprijinul celor care aleg ca mijloc de transport trotinetele sau bicicletele electrice. Proiectul îşi propune, astfel, să încurajeze mijloacele de transport sustenabile, punând la dispoziţie utilizatorilor încărcătoare universale şi zone de aşteptare/lucru cu diverse funcţionalităţi. Pe zona de cercetare, alte două proiecte se află în desfăşurare. Primul proiect prevede echiparea casei EFdeN 4C, cu o pompă de căldură geotermică cu foraj vertical şi studiul fezabilităţii implementării unor astfel de sisteme în locuinţe nZEB existente, iar al doilea proiect reprezintă studiul experimental comparativ pentru mai multe tipuri de panouri fotovoltaice.

În ultimii zece ani, EFdeN a dezvoltat diferite proiecte menite să inoveze clădirile şi oraşele în care locuim. Fie că sunt proiecte dezvoltate pentru Solar Decathlon, fie proiecte dezvoltate sub umbrela EFdeN Sustainable City, toate proiectele au şi un puternic caracter educaţional, contribuind la dezvoltarea viitorilor profesionişti. Toate proiectele sunt de tipul design-build optimise, oferindu-le studenţilor implicaţi un mediu de lucru ideal pentru dezvoltare si vizitatorilor un model de bune practici pe care l-ar putea regăsi în perioada următoare în comunităţile în care trăiesc.

Reporter: Care este activitatea dumneavoastră în afara ţării şi ce performanţe aveţi în Domeniu?

Reprezentanţii EFdeN: Pe lângă participările la competiţiile Solar Decathlon, echipa a obţinut peste 45 de premii naţionale şi internaţionale, iar proiectele sale au atras atenţia a peste 57.000 de vizitatori, atât în cadrul campusului, cât şi în online.

Printre activităţile desfăşurate în afara ţării se numără şi participările Solar Decathlon, unde de-a lungul timpului am obţinut numeroase premii. La ediţia din 2018 din Dubai, proiectul EFdeN Signature s-a clasat pe locul al patrulea mondial şi a obţinut clasări pe podium la patru dintre cele zece probe ale competiţiei: locul 1 la comunicare, locul 2 la inginerie şi construcţie, locul 2 la condiţii de confort, locul 3 la sustenabilitate. La ediţia de anul acesta, proiectul EFdeN VATRA a obţinut locul 1 la condiţii de confort, locul 3 la funcţionalitatea locuinţei, un premiu special pentru construcţii din lemn şi a fost desemnată casa câştigătoare conform voturilor acordate de public. În 2021, casa EFdeN Signature a obţinut 105 din 110 puncte posibile la certificarea LEED, ceea ce îi asigură nivelul maxim de certificare, LEED Platinum.

Reporter: Ce lipsuri are legislaţia din domeniu şi care ar fi soluţiile pentru

acoperirea acestora?

Reprezentanţii EFdeN: În 2016, am pornit proiectul energiaTa, din dorinţa de a folosi energia pe care o produce casa EFdeN 4C şi ca răspuns pentru toţi vizitatorii care susţineau că prototipurile pe care le construim nu vor putea folosi energia produsă din surse fotovoltaice. Ne-am lovit de imposibilitatea injectării în reţea a surplusului de energie. Astfel, am pornit proiectul energiaTa: pe 20 iulie 2018 a fost promulgată legea prosumatorului, pe 28 decembrie au fost aprobate ordinele ANRE necesare, iar de la 1 ianuarie 2019 poţi fi prosumator. În urmă cu trei ani, pentru a putea să-ţi montezi panouri fotovoltaice trebuia să parcurgi un proces care dura până la 450 de zile, timp după care tot nu puteai să injectezi energia produsă în reţea. Astăzi, prosumatorii sunt o realitate, iar procesul este mult simplificat, însă nu este perfect şi în continuare sunt destule probleme. Din acest motiv am lansat Ghidul Prosumatorului, care explică în detaliu drumul prosumatorului, de la soluţii tehnice şi dimensionări, până la autorizaţii.

Reporter: Cu ce obstacole vă întâlniţi zilnic în activitatea dumneavoastră?

Reprezentanţii EFdeN: În acest moment post pandemic si cu un război la graniţă avem o provocare reală - să finanţăm proiectele EFdeN. Asta şi pentru că proiectul reuşeşte să atingă obiectivele cu finanţări din mediul privat, cu o proporţie foarte mare de produse în kind şi servicii. Proiectele EFdeN sunt gândite să ridice interesul pentru construcţiile sustenabile, comportamentele sănăoase şi formarea profesională a tinerilor profesionişti. Este un proces de formare complex, care presupune o experienţă reală de la cercetare la proiectare, implementare, finanţare şi executie. Comunicarea proiectelor către publicul larg este provocatoare, proporţia celor interesaţi este din ce în ce mai mare: fie pentru soluţiile folosite, fie ca exemplu pentru comunităţile din care provin, fie pentru formarea ca profesionişti.

Reprezentăm generaţia tânără, aceste prototipuri construite de echipe tinere cu vârsta medie de aproximativ 22 de ani sunt provocări reale pe care tinerii şi le asumă pentru a schimba mentalităţi şi pentru a duce lupta cu efectele încălzirii globale, a consumului iresponsabil şi a dezvoltării de comunităţi sustenabile.

Continuăm să formăm tineri voluntari şi să le asigurăm un parcurs de aproximativ doi ani. Pepiniera EFdeN a produs până în acest moment mai bine de 1000 de specialişti care azi activează în mare parte în domeniul sustenabilităţii, proiectând, construind, operând sau creând posibilitatea ca generaţiile viitoare să trăiască într-un mediu mai prietenos.

Reporter: Care ar trebui să fie comportamentul nostru în contextul schimbărilor climatice prin care trecem?

Reprezentanţii EFdeN: În primul rând ar trebui să fim conştienţi de situaţia actuală şi de faptul că stă în puterea noastră să luăm cele mai bune decizii astfel încât să diminuăm impactul negativ pe care îl avem asupra mediului şi al climei. Până în prezent am încălzit temperatura medie globală cu un grad, şi conform Acordului de la Paris, pe termen lung, obiectivul este să menţinem creşterea temperaturii globale sub 2 grade până la sfârşitul acestui secol. Deşi nu pare mult, este un obiectiv ambiţios care poate fi atins doar prin implicare tuturor industriilor, prin deciziile luate la nivel global, dar şi prin prin modul în care fiecare dintre noi alege să trăiască zi de zi.

La nivel personal, în cercul restrâns de prieteni şi familie am putea deveni ambasadori ai sustenabilităţii, adoptând comportamente eficiente şi cu consum responsabil de resurse. De la consum de energie, la combustibili fosili, colectare selectivă sau chiar reutilizarea pe cât de mult posibil a produselor ce se pretează conceptului celor 5R.

Reporter: Ce măsuri trebuie să ia dezvoltatorii pentru a construi sustenabil şi

pentru a fi în trend cu schimbările climatice?

Reprezentanţii EFdeN: O măsură pe care o pot lua dezvoltatorii este să construiască case după standardele propuse de certificările de case sustenabile cunoscute la nivel internaţional. Printre aceste certificări se numără standardul de casa Pasivă, casa nZEB sau certificarile Leed, Breeam sau LBC. Toate au ca scop să minimize impactul negativ al clădirilor asupra mediului, să încurajeze sursele de energie regenerabilă şi să propună soluţii de eficientizare al consumului de energie.

În curând, legislaţia cu privire la sectorul de construcţii va avea norme de aplicare, aşa că îi invităm la masa rotundă de discuţii pentru a discuta diversele metode de a schimba şi îmbunătăţi metodele clasice de construit, azi ineficiente si cu un impact foarte mare asupra mediului.

Reporter: Cât a investit EFdeN pe piaţa locală si ce buget aveţi pentru anul în curs?

Reprezentanţii EFdeN: Proiectele EFdeN derulate până în acest moment presupun costuri cu formarea profesională a tinerilor implicaţi, costuri care ajung la aproximativ 2100 euro/an/voluntar. Investiţiile în prototipurile lansate sunt de la 170.000 euro, la aproximativ 300.000 euro per prototip, iar proiectele de tip EFdeN Sustainable City sunt puncte de interes pe care dorim să le vedem în cat mai multe comunităţi de azi înainte: fie că sunt staţii de încărcat maşini electrice, trotinete sau biciclete, grădini solare cu copaci fotovoltaice, grădini urbane sau spaţii de colectare selectivă şi reciclare sau zonele de sănătate şi artă în aer liber, sunt proiecte pentru a căror dezvoltare am investit aproximativ 1,7 milioane de euro, fonduri provenite prin campanii de CSR, granturi de finanţare ale companiilor care vor să susţină zona de cercetare, inovaţie, educaţie, mediu i energie.

Proiectele pe termen mediu şi lung presupun costuri similare şi căutăm parteneri să putem pregăti şi mai mulţi tineri profesionişti în a construi sustenabil!

Reporter: Mulţumesc!

(Intervui preluat din Revista BURSA Construcţiilor)