Curtea Constituţională (CCR) a constatat, ieri, cu 8 voturi "pentru" şi un vot "împotrivă", existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, din cauza refuzului şefului statului de a accepta remanierea guvernamentală propusă de prim-ministru.
Potrivit deciziei, "Curtea constată existenţa conflictului generat de refuzul preşedintelui de a emite decretele de revocare a doi miniştri sau de a emite decretele de vacantare a funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor".
Magistraţii CCR au stabilit că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să emită de îndată decretele de vacantare, să răspundă de îndată în scris propunerilor de numire şi să explice de ce refuză numirea Liei Olguţa Vasilescu şi a lui Mircea Drăghici în Guvern.
Preşedintele nu este obligat să accepte cele două propuneri, ci numai să motiveze de ce le refuză.
Singurul judecător constituţional care s-a opus deciziei de constatare a conflictului dintre Guvern şi preşedinte a fost Livia Stanciu, fosta preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Referitor la decizia CCR, preşdintele Klaus Iohannis a precizat că, după ce o va primi, se va conforma dispoziţiilor acesteia.
În 21 noiembrie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis să o propună pe Lia Olguţa Vasilescu pentru portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar pe Mircea Drăghici - pentru funcţia de ministru al Transporturilor. Decizia a venit după ce şeful statului a respins propunerile făcute anterior pentru cele două ministere: Ilan Laufer - Dezvoltare Regională şi Lia Olguţa Vasilescu - Transporturi. Iohannis a motivat atunci că cele două propuneri sunt nepotrivite.
Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă anunţa că Guvernul a sesizat la Curtea Constituţională faptul că preşedintele Klaus Iohannis nu a luat o decizie cu privire la numirea noilor miniştri la Transporturi - Mircea Drăghici şi Dezvoltare Regională - Lia Olguţa Vasilescu.
La şedinţa de ieri a CCR, preşedintele Klaus Iohannis a fost reprezentat de consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină, care le-a explicat magistraţilor că un ministru îşi exercită deplin funcţia până la publicarea decretului de încetare a mandatului în Monitorul Oficial. Ea a susţinut că preşedintele României nu a exprimat niciodată refuzul de a emite decretele de încetare a funcţiei pentru cei doi miniştri demisionari, ci doar a spus că analizează situaţia creată. În plus, blocajul instituţional putea fi evitat doar prin menţinerea în funcţie a celor doi demnitari, în lipsa unor propuneri de interimari.
În faţa magistraţilor CCR, Guvernul a fost reprezentat de secretarul general, Toni Greblă, fost judecător constituţional, care a susţinut că preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe pe termen nedefinit un post de ministru. El a solicitat CCR să aprecieze dacă preşedintele şi-a îndeplinit obligaţia de a motiva refuzul a două propuneri de miniştri. În opinia sa, obligaţia de a motiva respingerea unor propuneri de miniştri "este una mai consistentă", iar decizia preşedintelui nu a fost consecinţa neîndeplinirii unor condiţii legale, ci "a unei aprecieri subiective".