ÎN SECTORUL ENERGETIC, STARTUL A FOST PIERDUT Adrian Lupşan: Listarea pachetelor minoritare aduce eficienţă în management

Mesajele de tipul "ne vindem ţara pe bani puţini" sunt cvasi comuniste, este de părere Adrian Lupşan, vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti, care subliniază că angajamentul luat de stat, prin semnarea acordului cu FMI, să vândă, pe bursă, pachete minoritare de acţiuni deţinute la companiile din portofoliu reprezintă o oportunitate, atât pentru companii, cât şi pentru dezvoltarea pieţei de capital.

"Statisticile arată - şi nu este vorba de statistici pe piaţa locală - că întotdeauna când o companie este listată are o altă percepţie asupra a ceea ce înseamnă performanţă de management", apreciază domnia sa.

Adrian Lupşan menţionează că la capitolele guvernanţă corporativă, performanţă financiară şi responsabilitate, companiile ale căror acţiuni se tranzacţionează pe bursă stau mult mai bine în comparaţie cu cele nelistate.

"Dacă vrem într-adevăr să dezvoltăm piaţa de capital este esenţial să realizăm că o listare pe bursă nu este altceva decât un mare pas înainte", ne-a declarat vicepreşedintele BVB.

Pentru motivarea afirmaţiei, domnia sa ne-a dat exemplu o companie, nelistată, din sectorul energetic care a avut o rentabilitate, anul trecut, de aproximativ 3%, media pe Europa Centrală şi de Est fiind de 15%-20%: "Unde este eficienţa acestei companii? În schimb, dacă ne uităm la o societate, din acelaşi domeniu, dar listată, observăm că a depăşit nivelul de 10%".

De asemenea, domnia sa aminteşte că, în perioada interbelică, moment în care bursa românească era una dintre cele mai reprezentative burse din regiune, peste 80% din companiile publice erau listate.

Pachetul majoritar rămânea la stat, iar pachetele minoritare, care variau între 10-25% (pentru unele companii mergeau şi spre 40%), erau listate pe bursă.

"Bursa românească, la vremea respectivă, era comparabilă cu marile burse din Europa, leul era singura monedă din regiune liber covertibilă la Londra şi aveam companii listate pe patru sau chiar cinci pieţe, piaţa principală rămânea însă Bucureşti. De exemplu Astra Română era o companie listată la Bucureşti, Paris, Amsterdam, Anvers şi Zürich", a declarat domnia sa.

Adrian Lupşan aminteşte şi de alte companii, reprezentative pentru ţara noastră, care erau listate: "Societatea Naţională de Gaz Metan", cea care îngloba atât producătorul (Romgaz), transportatorul (Transgaz), cât şi distribuitorii de gaze naturale, Societatea de Difuziune Radio-Telefonică din România, unde statul deţinea 60% din acţiuni şi particularii - 40%, Societatea Anonimă Română de Telefoane (actualul Romtelecom) sau "Societatea Comunală a Tramvaielor" Bucureşti (actuala Regie Autonomă de Transport Bucureşti).

"Bursa românească în perioada interbelică a fost una dintre cele mai reprezentative din regiune şi spun asta pentru că, dacă ar fi să facem o comparaţie în prezent, nu cu bursa din Varşovia, pentru că toată lumea face asta, ci cu Istanbulul putem observa că acolo se fac tranzacţii medii zilnice de peste 350 milioane de euro. Haideţi să ne imaginăm doar cum ar fi dacă bursa românească ar face mai mult. Aceasta este diferenţa majoră între cum a fost în perioada interbelică şi cum este în prezent", a adăugat domnia sa.

Adrian Lupşan consideră că, în prezent, tindem să privim cu o oarecare invidie spre evoluţia altor burse din regiune.

"Mi-aş dori ca acest sentiment de apartenenţă să se transfere în următorul interval de timp şi să realizăm că, la vremea respectivă, România avea una dintre cele mai complexe pieţe de capital din Europa", ne-a declarat Lupşan, adăugând: "În schimb acum se spune că dacă listăm pachete minoritare aducem atingere bunului public şi nu este deloc aşa! Trebuie să înţelegem că o companie listată pe bursă are o eficienţă mult mai mare decât una care nu este listată. Listarea pachetelor minoritare înseamnă eficienţă, înseamnă că atunci când vine AGA trebuie să dai socoteală acţionarilor. În estenţă, este important să coştientizăm că o companie listată aduce un plus de valoare".

De asemenea, domnia sa a precizat că, în perioada interbelică România era una dintre cele mai mai compexe pieţe energetice din regiune şi, din păcate, trebuie să recunoaştem că, în prezent, ţara noastră a pierdut ani importanţi în competiţia regională.

"Ne uităm cu jind la companii precum CEZ care face investiţii energetice pe piaţa locală de 200 de milioane de euro. Mulţi se întreabă de unde au această forţă financiară? Ei bine, această forţă vine din faptul că este listată la bursă, că se fac majorări succesive de capital şi au o strategie foarte bună pe termen mediu şi lung. România, din păcate nu este prezentă pe această hartă, noi rămânem la un nivel, pe care se pare că nu vrem să-l depăşim", ne-a declarat vicepreşedintele Bursei.

În schimb, domnia sa consideră că antreprenorii locali nu au încrederea necesară în Bursă şi preferă, poate şi din comoditate, să se finanţeze prin bănci.

Pentru soluţionarea acestei probleme, Adrian Lupşan precizează că Bursa este obligată să aloce mai multe resurse pentru a-i face pe antreprenori să vadă în BVB o sursă de finanţare.

• Preţul nu este elementul determinant în cazul unei oferte publice

Adrian Lupşan consideră că, pentru cei implicaţi în piaţa de capital, nu preţul este elementul determinant în cazul unei oferte publice.

"Preţul este un factor dintre mulţi. Contează structura consorţiului de intermediere, puterea de vânzare a consorţiului, performanţele pe care emitentul le are în momentul în care se hotărăşte să participe la vânzare, apetenţa investitorilor la risc", ne-a declarat Adrian Lupşan, adăugând: "Sunt acuze că există momente când se vinde ieftin. Exclus! Pe Bursă nu există un preţ mic sau un preţ mare, întotdeauna există un preţ optim. Conceptul de valori este mai complex decât pare la prima vedere. Nu există moment potrivit sau nepotrivit să vinzi sau să cumperi, există momentul în care vinzi".

Pentru a înţelege importanţa discountului în succesul unei oferte, domnia sa ne-a prezentat câteva statistici.

Astfel, RWE AG al doilea producător de utilităţi din Germania - poate cea mai matură piaţă din Europa, o piaţă unde costul de finanţare bancară este de cel puţin trei ori mai scăzut decât în România - a iniţiat o ofertă similară ofertei pe care a derulat-o Transelectrica acum câteva săptămâni, care a plecat de la un discount iniţial de 18,3% faţă de ultimul preţ. Acest producător de utilităţi a obţinut, în noiembrie, într-o ofertă publică secundară, undeva la peste 2 miliarde de dolari, discountul mediu faţă de ultima perioadă fiind undeva la 13%.

Discount de 50% a făcut şi un alt jucător important de utilităţi din Europa (Vestică), Opcom AB din Suedia, care a iniţiat, în luna noiembrie, această operaţiune cu un discount de 50%.

Domnia sa consideră că, din perspectiva discountului oferit, în comparaţie cu alte ţări, trebuie să recunoaştem că oferta "Transelectrica" a fost un veritabil succes.

"În medie, pe ofertele secundare care s-au desfăşurat pe sectorul de energie şi utilităţi în toată Europa, în ultimele patru luni, discountul a fost de 15,8% pentru operaţiuni similare. Chiar putem vorbi de un succes veritabil din punctul de vedere al statisticilor", a declarat vicepreşedintele BVB.

Legat de aceste cifre, domnia sa a subliniat că nu trebuie uitat faptul că mecanismul cu care s-a format preţul la "Transelectrica" a fost unul foarte transparent.

"Toată lumea a avut acces la cotaţii, mai mult decât atât, nu a fost un preţ fix, s-a creat un mecanism de formare a preţului, în care piaţa, investitorii au avut posibilitatea să aleagă preţul corect", a declarat domnia sa, adăugând: "Când faci o ofertă publică, înseamnă că te adresezi tuturor. Înseamnă că oricine poate să cumpere. Deci, cei care s-au plâns că oferta este ieftină, de ce nu au venit să o cumpere pe toată?".

• Reţeta perfectă

Adrian Lupşan, recunoscând că a fost surprins de interesul arătat de micii investitori în cazul ofertei "Transelectrica", ne-a spus că este posibil ca, la următoarea ofertă publică să se ia în calcul un mecanism mult mai elastic pentru investitori, poate o tranşă mai mare pentru retail, poate un mecanism de realocare între tranşe mai facil.

"Ce este foarte important din perspectiva Bursei este faptul că noi trebuie să avem în vedere susţinerea capitalului autohton. Este o cerinţă foarte importantă. Vorbim de oferte publice regionale în care există nişte criterii prin care favorizezi puţin capitalul autohton. Interesul tuturor este nu numai să îmbunătăţim performanţa companiilor care ajung la Bursă, dar să dezvoltăm şi o masă de investitori suficient de puternică care să genereze cash flow-ul necesar proiectelor de anvengură", ne-a declarat domnia sa.

Adrian Lupşan este de părere că interesul mare al investitorilor pentru o companie publică poate fi explicat prin stabilitatea pe care aceasta o oferă din perspectiva dividendelor şi prin faptul că nu are variaţii majore.

• Comunicarea între autorităţile pieţei de capital

Adrian Lupşan ne-a spus că o mare problemă pe care a avut-o piaţa de capital în ultimii ani a ţinut de comunicare defectuoasă dintre instituţiile implicate.

"Cred că este foarte important ca la următoarele oferte publice să existe un factor de legătură foarte solid. Merită subliniat că la Transelectrica a existat o comunicare mult mai bună decât la alte operaţiuni similare, şi tocmai din acest motiv este esenţial să păstrăm acelaşi ritm", ne-a declarat domnia sa.

Adrian Lupşan consideră că cei implicaţi în piaţa de capital au realizat că se află într-un moment critic şi, tocmai din acest motiv, în cazul "Transelectrica", comunicarea între reprezentanţii consorţiului şi ai companiei, pe de o parte şi autorităţile implicate, pe de altă parte, a fost foarte bună.

• Nu este suficient să listezi companiile publice

Adrian Lupşan ne-a declarat că îşi doreşte să ajungem să listăm pachete ale unor companii publice care să nu facă parte dintr-un mandat sau să depindă de un anumit partid, companii care pot fi privite doar din prisma eficienţei.

De asemenea, domnia sa a mai adăugat că trebuie să ne orientăm şi spre aducerea pe Bursă a unor companii private.

"Nu este suficient să listezi companiile publice, până la urmă, companiile publice sunt un mix de factori ce ţin de factorul politic şi de factorul Bursă. Probabil că va trebui să aducem şi companii private. Va fi o cerinţă pentru Bursă, dacă vrem să ieşim din zona în care ne aflăm şi care nu este reprezentativă pentru economia românească, va trebui să reuşim performanţa să aducem emitenţi privaţi de calibru, măcar similari cu companiile publice", a declarat vicepreşedintele BVB.