Specialiştii de la Banca Mondială (BM) sunt de părere că programul de economisire-creditare (BauSpar) ar trebui să se bazeze pe alte criterii decât cele actuale.
Modificările sugerate de BM se regăsesc în proiectul Strategiei Naţionale a Locuirii, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) în colaborare cu Banca Mondială.
Acesta a fost în dezbatere publică, iar acum se află în etapa de analiză a observaţiilor transmise, după cum ne-au spus reprezentanţii MDRAP.
Programul tip BauSpar (care prevede produsele de economisire-creditare, vândute, la noi, de BCR Banca pentru Locuiţe şi de Raiffeisen Banca pentru Locuinţe) a avut un succes relativ până în prezent, în 2015 existând 300.000 de persoane care au economisit la cele două bănci, arată iniţiativa legislativă. Numărul clienţilor noi care aleg acest produs de economisire creşte cu aproximativ 10% în fiecare an, potrivit proiectului MDRAP. Cu toate acestea, experţii Băncii Mondiale au identificat o serie de probleme legate de modul în care programul funcţionează în prezent, după cum urmează:
"Programul nu are impactul dorit în ceea ce priveşte acordarea împrumuturilor pentru locuinţe - doar 5% dintre persoanele care economisesc îşi exercită opţiunea de a contracta un credit. Programul este încă relativ nou, aşadar acest aspect s-ar putea schimba. Totuşi, întrucât dobânzile au scăzut în ultimii ani, stimulentul acordat împreună cu un împrumut BauSpar este în prezent limitat, deoarece contractul iniţial stabileşte o rată cu câţiva ani în avans pentru conversia creditului.
Elementul de subvenţie nu este bine direcţionat - oricine poate să solicite un produs BauSpar şi să beneficieze de subvenţie. Oferind 250 euro pe client, programul de subvenţionare a înregistrat până în prezent alocări bugetare de 841.590.738 lei din 2005, anul în care a fost demarat. Aceste fonduri ar putea fi utilizate mai bine dacă ar fi direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de asistenţă".
În acest context, creşterea dimensiunii împrumutului ar putea fi luată în considerare, subliniază proiectul legislativ, arătând că, în prezent, se derulează o campanie puternică pentru reducerea procentului de economisire raportat la împrumutul final care poate fi obţinut. "Acest aspect ar trebui gândit cu atenţie, deoarece poate să creeze un sistem în care să existe o nevoie permanentă de clienţi noi care să economisească pentru a acoperi creditele noi acordate. Acest lucru poate fi în mod inerent nesustenabil. Totuşi, ar putea exista şi un argument conform căruia rata actuală a economiilor comparativ cu împrumutul este prea conservatoare, iar împrumuturile care pot fi obţinute nu sunt suficiente pentru achiziţionarea unei locuinţe", mai consideră specialiştii care au elaborat iniţiativa.
Aceştia evidenţiază şi faptul că au apărut întrebări legate de înţelegerea produsului de către client.
Pentru o direcţionare mai bună a subvenţiei asociate schemei BauSpar şi pentru asigurarea cheltuirii fondurilor guvernamentale în cel mai echitabil mod, vor fi efectuate următoarele reforme legate de acest program:
"- Subvenţia poate fi orientată în mod specific către persoanele care economisesc în vederea obţinerii unor împrumuturi pentru renovare.
- Realocarea elementului de subvenţie care rămâne după criteriul de eligibilitate către o schemă de garantare sau o schemă directă de subvenţionare care se concentrează pe împrumuturi mici de îmbunătăţire a locuinţei.
- Subvenţia poate fi acordată beneficiarilor eligibili din punct de vedere al venitului la începutul perioadei creditului şi nu progresiv pe durata perioadei de economisire, astfel încât să nu funcţioneze ca un bonus continuu pentru sistemul bancar sub formă de finanţare gratuită".
Orice modificare a raportului dintre suma economisită şi valoarea creditului trebuie analizată foarte atent, atrage atenţia proiectul de lege, menţionând că acest lucru necesită modelare financiară pentru evaluarea stabilităţii şi sustenabilităţii generale ale sistemului.
Pe marginea programului de economisire-creditare există un întreg conflict, izbucnit între cele două bănci specializate şi Curtea de Conturi, care a făcut un control la cele două instituţii şi, în cadrul unui raport, a emis şi unele directive legate de modul de funcţionare a programului.
În timp ce Curtea de Conturi a precizat, în raportul aferent anului trecut, că BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) au încălcat legea şi a trasat criterii clare pe care cele două bănci trebuie să le respecte (contradictorii cu cele aplicate până în prezent), instituţiile financiare în cauză afirmă contrariul, considerând că, dimpotrivă, decizia Curţii de Conturi încalcă legea în vigoare.
Consecinţele conflictului dintre cele două părţi se revarsă asupra clienţilor.
Curtea de Conturi susţine că băncile pentru locuinţe au pus la punct un mecanism prin care au acordat primele oferite de stat în mod ilegal şi că va propune Guvernului să schimbe modul în care statul se va implica pe viitor în programul "Banca pentru Locuinţe", după cum arată raportul citat.
Printre altele, raportul citat reclamă şi că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi minori, care aveau vârsta mai mică de 18 ani atât la data încheierii contractelor, cât şi la data la care aceste contracte au fost reziliate/repartizate.
Auditorii apreciază că băncile au interpretat eronat calitatea de client în cadrul contractelor de economisire-creditare, subliniind că în spatele acestor contracte se ascunde intenţia părinţilor de a încasa prima de stat pe cât mai multe contracte posibile, respectiv conexarea contractelor şi obţinerea unui singur credit pentru spaţiul locativ, dar cu păstrarea primei de stat pentru toate contractele conexate.
Atât BCR BpL, cât şi RBL, dar şi MDRAP au reacţionat la acţiunea CCR.
Recent, reprezentanţii RBL ne-au precizat: "În anul 2015, Curtea de Conturi a derulat o acţiune de control la cele două bănci pentru locuinţe din România, conform programului său de activitate pentru 2015. Misiunea de control s-a referit la modul de administrare a subvenţiilor acordate de la bugetul de stat pentru «plata primei de stat». În urma acestei acţiuni de control, Curtea de Conturi a impus Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) modificarea unor proceduri de lucru şi o serie de parametri noi de care să ţinem cont la calcularea şi eliberarea primei de stat pentru contractele de economisire-creditare în derulare. Astfel, urmare a deciziei Curţii de Conturi, sunt eligibile pentru a primi prima de stat doar contractele de economisire-creditare încheiate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, iar prima de stat se eliberează numai după momentul repartizării contractului de economisire-creditare şi după justificarea utilizării în domeniul locativ a soldului.
Convinsă că a respectat reglementările legale în vigoare, RBL (împreună cu Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România - ABDLR) face toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor clienţilor săi".
Reprezentanţii BCR BpL ne-au spus că au contestat în justiţie decizia emisă de Curtea de Conturi, considerând-o neconformă cu principiile europene şi cu legislaţia din domeniu.
Aceştia ne-au explicat: "Decizia Curţii de Conturi iterează faptul că, pentru a încasa prima de stat (datorată conform prevederilor legale în vigoare, dacă este îndeplinită perioada de economisire de cinci ani fără niciun fel de justificare suplimentară), întreaga suma acumulată trebuie să fie utilizată de către clienţi în scop locativ.
Curtea de Conturi a dispus în mod discriminatoriu ca, în cazul clienţilor persoane în vârstă (peste 65 de ani), dar şi a minorilor să nu mai fie acordate primele de stat şi dobânzile aferente.
BCR Banca pentru Locuinţe consideră că situaţia creată de Curtea de Conturi este cauzată de o interpretare proprie a legislaţiei aplicabile şi nu este în linie cu prevederile legale şi cu practica bancară din ultimii zece ani.
BCR Banca pentru Locuinţe va apăra interesele clienţilor săi de efectele negative ale deciziei Curţii de Conturi. Drept urmare, am contestat în justiţie decizia emisă de Curtea de Conturi a României, considerând-o neconformă atât cu principiile europene, cât şi cu legislaţia aplicabilă sistemului de economisire creditare. De asemenea, BCR Banca pentru Locuinţe încearcă să găsească soluţii pentru toţi clienţii săi, în vederea reducerii impactului generat de decizia Curţii de Conturi, astfel încât impactul generat să fie minim".
Instituţia de control a derulat un audit şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autoritatea care alocă banii pentru prima de stat oferită de cele două bănci pentru locuinţe.
În anul 2014 au fost efectuate plăţi din buget, prin MDRAP, pentru prima de la stat de aproximativ 316 milioane lei, potrivit raportului Curţii de Conturi, care arată că acţiunile de control la BCR Banca pentru Locuinţe, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi MDRAP au avut ca scop verificarea modului de utilizare a acestor subvenţii în cadrul Contractelor de economisire-creditare.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a contestat la Curtea de Apel Bucureşti măsurile recomandate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate.
Ordonanţa de Urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului arată, la Capitolul V - "Stimularea economisirii şi creditării în sistem colectiv pentru domeniul locativ" -, art. 311, alin. 1, că "fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire - creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ".
Următorul articol din lege - 312 -, alin. 1 şi 2, adaugă: "Prima de stat se stabileşte la 25% din suma economisită în anul respectiv de către client. Prima de stat nu poate depăşi echivalentul în lei a 250 euro, calculat la rata de schimb leu/euro comunicată de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire".
Ordonanţa mai subliniază, la art. 315, alin. 1: "Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum cinci ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, şi este obligatoriu ca înainte de expirarea termenului de economisire stabilit să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite".
Specialiştii din domeniu ne-au explicat că băncile pentru locuinţe nu ar putea acorda câte un credit pentru fiecare depozit: "Sistemul aşa funcţionează, atât la noi, cât şi în restul Europei, de unde, de fapt l-au copiat şi autorităţile române. Este nevoie de oameni care contribuie la sistem ca să poată fi acordate credite - 100 de oameni economisesc şi unul singur ia credit".
Jiri Plisek, CEO al Stavebni Sporitelna, o bancă de locuinţe din Cehia, a prezentat, în urmă cu câteva luni, în cadrul unei întâlniri cu presa, câteva dintre avantajele sistemului de economisire care funcţionează de peste 20 de ani în Cehia, spunând că are circa 700.000 de "friendly clients", adică acei clienţi care aleg să depună bani în sistemul colectiv de economisire, în timp ce 140.000 de cehi aleg să ia împrumuturi pentru renovarea locuinţei.
Şeful băncii din Praga a spus că misiunea instituţiei pe care o conduce este să aibă cât mai mulţi astfel de "friendly clients" în sistemul de economisire, astfel încât să existe posibilitatea acordării de împrumuturi, iar calitatea locuinţelor să fie îmbunătăţită la nivelul caselor şi apartamentelor din Vestul Europei.
Jiri Plisek a subliniat că, atât bătrânii, cât şi copiii de doar câteva zile pot să beneficieze de contracte de economisire, metoda fiind una răspândită în Cehia.