English
Face parte din bunul simţ al meseriei de bancher ca băncile să-şi informeze clienţii asupra riscului valutar atunci când acordă credite, a comentat Philippe Lhotte, preşedintele director general al BRD, luând poziţie faţă de scandalul împrumuturilor în franci elveţieni.
"Nu sunt sigur că cei 75.000 de clienţi (n.r. care au credite în franci elveţieni) au fost avertizaţi de acest risc", a spus domnia sa.
Philippe Lhotte apreciază că şi Guvernatorul BNR Mugur Isărescu are dreptate atunci când spune că negocierile trebuie să fie purtate între clienţi şi bancă, dar şi premierul Victor Ponta care consideră că fiecare trebuie să-şi asume responsabilitatea: "Dacă banca are o parte de răspundere, trebuie să şi-o asume. Nu sunt sigur că băncile au informat bine clienţii despre riscurile acestor credite".
BRD are în portofoliu numai cinci credite în franci elveţieni şi le va propune clienţilor conversia în lei, la cursul de dinainte de 15 ianuarie, a declarat Philippe Lhotte.
În general, declaraţiile pe care le fac şefii de bănci sunt extrem de diplomatice, aceştia preferând să dea mesaje terne, ca să nu cumva să supere pe cineva sau să îşi exprime nemulţumirile foarte voalat, printre rânduri.
Şeful BRD a ieşit, ieri, din această cutumă bancară. După ce că a spus răspicat că băncile trebuie să îşi asume responsabilitatea în situaţia creditelor în CHF, Lhotte nu s-a sfiit să îşi critice colegii din Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Domnia sa a menţionat că nu a fost de acord cu poziţia exprimată de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), într-un comunicat de la finele lunii ianuarie, privind soluţiile propuse de bănci clienţilor şi a refuzat să-l valideze.
"În aceste condiţii (n.r. în care CPBR a transmis un comunicat nevalidat de BRD), nu ştiu dacă BRD va rămâne în acest patronat", a transmis şeful BRD.
Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România.
CPBR consideră că transformarea împrumuturilor în altă monedă trebuie să respecte o directivă UE aplicabilă din 2016 potrivit căreia operaţiunea ia în calcul cursul de schimb de la data efectuării.
Bogdan Preda, Director Executiv Relaţii Publice şi Instituţionale în cadrul CPBR, nu a dorit să comenteze afirmaţiile şefului BRD.
Potrivit lui Lhotte, problema conversiei creditelor - care trebuie să poată fi făcută liber - nu trebuie amestecată cu situaţia creditelor în franci elveţieni.
Domnia sa a mai spus: "Există puţini români care au venituri în CHF, puţine companii cu fluxuri către Elveţia. Nu prea avea justificare acordarea de credite în CHF. Cum rata dobânzii pentru creditele în CHF era mai mică decât la lei, unele persoane au ales să se împrumute în franci elveţieni. Important era ca banca să îi informeze cu privire la risc".
Preşedintele BRD consideră că este nevoie de o lege a insolvenţei persoanelor fizice în România, însă aceasta trebuie să răspundă nevoilor cetăţenilor şi să nu fie doar un pretext pentru debitori, care uneori sunt de rea-credinţă şi nu vor să îşi achite creditele.
"Trebuie să studiem experienţele altor ţări, să vedem ce a fost bun şi ce a fost rău, şi să adoptăm acest proiect cu foarte multă grijă", a precizat domnul Lhotte, adăugând că, în toamnă, era îngrijorat, deoarece credea că legea se va aproba în grabă.
Lhotte: "Nu cred că Banca Transilvania ne va depăşi, după fuziunea cu Volksbank"
• BRD doreşte să facă parte din procesul de consolidare a sistemului bancar
Philippe Lhotte, preşedintele director general al BRD, are încredere că banca pe care o conduce nu va pierde locul al doilea în topul băncilor din ţara noastră, după fuziunea Băncii Transilvania cu Volksbank.
BRD avea o cotă de piaţă de 12,39% în septembrie 2014.
Totuşi, Lhotte a urat succes Băncii Transilvania, în încercarea să depăşească BRD. Domnia sa a spus: "Asistăm cu toţii la un fenomen de consolidare a sectorului bancar românesc, ceea ce e foarte bine. Există 41 de bănci în România şi cred că face parte din evoluţia normală să existe şi fuziune între bănci, iar băncile cu cotă de piaţă redusă e normal că se orientează spre fuziuni. Banca Transilvania cu Volksbank fac ceva pozitiv pentru piaţă şi sunt convins că vor urma şi alte fuziuni, astfel încât să rezulte o consolidare a sistemului bancar. Dorim ca BRD să facă parte din acest proces".
Potrivit şefului BRD, procesul de fuziune este unul destul de dificil. Acesta a spus: "Am văzut declaraţiile făcute la conferinţa de presă a Băncii Transilvania, care spunea că duce un război corect şi că face bine să fuzioneze cu Volksbank pentru a depăşi BRD, eu le urez mult succes în procesul de fuziune, însă nu cred că ne vor depăşi. Procesul de fuziune este complicat de gestionat şi este greu să fii o mare bancă în România fără să ai sprijinul unui grup internaţional puternic".
Prioritatea BRD este o creştere organică, dar profitabilă, a mai spus Lhotte, adăugând: "Suntem deschişi şi către o creştere externă, dar nu în orice condiţii". Preşedintele BRD a mai spus că va analiza cu atenţie ofertele de vânzare, aşa cum a făcut şi până acum, însă că preţurile trebuie să fie rezonabile.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Nutzi
(mesaj trimis de dan oradeanul în data de 13.02.2015, 00:12)
BRD-ul cum a consiliat-o pe Nutzi? E adevarat, acolo au fost alte riscuri! Dar eu cred ca mai degraba Nutzi a consiliat BRD-ul! Prost!
2. Sintesti Vidra
(mesaj trimis de Ion în data de 13.02.2015, 03:31)
Dl Lhotte va avertizez in mod oficial ca aveti in conducerea bancii o persoana pare prezinta un risc major pentru banii clientilor si ai actionarilor: tov Cercel. Studiati problema, nu vreau ca bnca sa isi asume responsabilitatea pentru hotiile personajului.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 13.02.2015, 09:56)
LA CINCI CREDITE IN FRANCI E NORMAL SA SE DEA MARE .LA CUM SE MISCA B.R D-ul ,BANCA TRANSILVANIA II VA LUA "FATA " CAT DE CURAND.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 10:00)
o atitudine curajoasa din partea domnului Lhotte, felicitari!
3.1. Naivi (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de carina în data de 13.02.2015, 10:46)
E strategie de marketing, prietene, nu stiu daca ai auzit vreodata asa ceva. Normal ca la cei cinci clienti care si-au facut credit in chf la brd, lhotte isi permite sa faca astfel de declaratii! Doamne, cat de naivi pot fi unii!!!
3.2. naivitatea e la banci (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 11:46)
o strategie de marketimng foarte desteapta pt ca :1. nu au decat 5 credite in CHF
2. cei suparati de atitudinea bancilor cu credite in CHF pot sa isi mute operatiunile de cont curent la BRD!
eu in mod sigur voi folosi doar BRD de acum incolo fie si doar pentru aceasta atitudine curajoasa!
4. Cum sa nu ii avertizeze nimeni?
(mesaj trimis de marius în data de 13.02.2015, 10:44)
Isarescu v-a avertizat de la bun inceput! Daca erati baieti destepti, va interesa sfatul lui, de care eu am tinut cont si uite ca acum imi prinde bine. Tin minte ca prin 2006 Isarescu striga in gura mare “CEL MAI BINE E SA TE IMPRUMUTI IN MONEDA CU CARE ESTI PLATIT, IN FELUL ASTA CREDITUL ESTE MULT MAI PREDICTIBIL”!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 11:03)
BNR este chemata sa reglementeze sistemul, nu sa dea sfaturi. Plus ca avertismentele au venit tarziu, in nici un caz in 2006. Aveti mult timp liber la banca, daca stati pe forum si reluati aceeasi placa la infinit. Sau e sarcina de serviciu?
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 11:48)
cred ca e sarcina de serviciu sa infiereze cu virulenta creditatii in CHF! v-ati pierdut din credibilitate de mult, nu va simtiti usor penibili ca luati bani ca sa faceti asta?
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 17:37)
Isarescu e platit in CHF?
4.4. I-a avertizat prin presa tarziu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de gelu în data de 14.02.2015, 12:43)
Isarescu n-a avertizat de la bun inceput, ci abia prin 2009, vag prin presa, iar cei mai informatzi oameni care au luat aceste credite in acea perioada au fost cei cu creditele in franci, pt ca asa li s-a spus atunci de banci.
5. Adevarul
(mesaj trimis de Alex în data de 13.02.2015, 10:56)
Cel putin spune o parte din adevar, dupa ce toate institutiile, bancile, BNR, guvernul, partial parlamentul si presa, cu exceptia ANPC, s-au coalizat impotriva debitorilor in CHF, intr-o batalie inegala. BRD ofera, iata, si o solutie concreta, conversia la un curs mai scazut, discutabila doar prin dimensiunea redusa. Cat despre disponibilitatea celorlalte banci pentru o reducere semnificativa semnificativa a poverii debitorilor, prin alte masuri, precum reducerea dobanzilor sau a datoriei, aici putem spune "no comment". Prin inflexibilitatea lor, bancile isi asigura un castig imediat. Pe de alta parte, imaginea bancilor si a BNR s-a prabusit, iar efectele negative vor fi vizibile in scurt timp.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 11:28)
Pesedintele BRD e criticat de personaje din CPBR,probabil raiaffeizen.Felicitari dl.presedite al BRD,ca nu sunteti de acord cu cei care iau incurajat pe oameni sa ia credite in franci elvetieni.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 12:20)
foarte tare gestul lui Lhotte sa admita ca banca nu si-a informat clientii de riscul valutar la acordarea creditului in CHF. de apreciat onestitatea. BRD castiga capital enorm din aceasta deschidere si restabileste o legatura de incredere cu clientii, care pare rupta iremediabil in cazul celorlaltor banci. si da, foarte buna miscare de marketing!
8. fără titlu
(mesaj trimis de valentin în data de 13.02.2015, 12:28)
Poate ca Isarescu a spus ceva, candva, dar foarte vag. Insa nu spune nimic, nici el si nici altii, ca si creditele in lei pot avea aceeasi soarta, prin cresterea dobanzii. Nu pomeneste nimic despre dobanzile din anii 97-98, care au ajuns pe la 180%. Asa ca .........
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 13.02.2015, 13:11)
IMPRUMUTATII IN FRANCI ELVETIENI SA- SI TRANSFERE CREDITELE LA B.R.D ,UNDE VOR BENEFICIA DE FACILITATILE LUI LHOTTE.
8.2. Foarte bună idee (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 13:49)
Bravo.
9. 12% mai scump - ce mare scandal?
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 13:49)
Cursul CHF/leu este 4.19. Pe 14 ian era 3.74 lei. Diferența? 12%. Atât. 12%. Repet. 12%. Ce faceți atât de mare scandal pentru 12%? Strângeți cureaua și plătiți.
9.1. 12%? (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 14:22)
Cand fracul elvetian creste de la 2.1 lei (1.7 in anumite cazuri) la 4.2 discutam de o crestere procentuala cu 100% si peste, reflectata direct in rata, cu atat mai mult cu cat dobanzile variabile nu au scazut cu indicele LIBOR, asa cum este firesc. Aritmetica elementara! Se pare ca bancile romanesti nu mai au nici un fel de standarde. Ofiteri bancari cu 4 clase.
9.2. Ăsta este comunicatul BRD (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 14:28)
Citește-l. Convertește CHF la cursul de pe 14 ian. Știi ce s-a întâmplat pe 15 ian și că Banca Elveției a eliminat cursul fix EUR-CHF? Ce interesează pe cineva că ați luat CHF acum o sută de ani cu 2 lei. Și eu puteam să iau credit în € în 2009 la 3.2. Vezi pe cineva în stradă? Nu. Plătesc cu toții așa cum pot.
9.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.2)
(mesaj trimis de Matematica în data de 13.02.2015, 14:41)
Se pare ca ai probleme mari de matematica. luand in calcul in 2007 un curs de 1.9lei si in momentul actual un curs de 4.2, rezulta o crestere de 121%. Daca facem acelasi calcul pe EUR rezulta o crestere de 40%. Uite diferenta pentru care lupta oamenii. Greu cu matematica asta, sau pur si simplu nu vrem sa vedem.
9.4. Și până acum ce ați făcut (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 15:16)
Că înțeleg că nu acest 12% adăugate în ultima luna vă deranjează. Să înțeleg că stați așa de 7 ani? ȘAPTE? Când a crescut 10% în 2008 ce ați spus? "E bine, încă rezistăm". Când un an mai târziu a mai crescut cu 5% la fel "rezistăm și nu cedăm". În 2010 a mai crescut cu încă 10% și nimic "coafura rezistă".
În 2011 pentru câteva săptămâni, cursul a ajuns la valorile de azi și apoi a scăzut la doar 40% peste ceea ce era creditul inițial. Dar nici atunci nu v-ați gândit să îl refinanțați în lei sau €. Acolo a rămas până pe 14 ianuarie.
Măi băiatule, EURCHF = 0.60 în 2007 și a ajuns pe 14 ianuarie la 0.83 €/CHF. Mie mi se pare că înseamnă 40% creștere. Deci, unde este problema? Ce mă iei cu mii % creștere, papagalule? Crezi că niște amețiți în stradă mă păcălesc cu propaganda lor idioată?
9.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 16:16)
In ianuarie 2009 francul era deja 2,9 lei. In 2011 vorbim de o medie de 3.5, o crestere fata de 2008 cu 70%. Curios ca pentru cineva neutru, cum te pretinzi, iti amintesti de cresterea scurta de pana la 4.1 lei, cand a intervenit SNB. Au mai existat discutii puternice in 2010, cand a intervenit aplicarea defectuoasa a OUG50, favorabila bancilor, in urma unei directive europene favorabila clientilor. Bancile si-au majorat atunci marja fixa cu 2-4 puncte la dobanda. Au urmat procesele din 2012 si 2013 pentru clauze abuzive, iar in 2014 problema francului a fost repusa pe tapet in Parlament, fara rezultate in urma interventiei BNR, ca si acum.
Raportul EUR/franc a scazut de la 1.65 in 2008 la 0.98 in 2015. La aceasta crestere a francului fata de euro se adauga cresterea euro fata de leu, controlata de BNR, cea pe care o suporta debitorii in euro. Capisci?
9.6. Nu mai amesteca acele clauze abuzive (răspuns la opinia nr. 9.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 17:01)
Unii clienți chiar au clauze abuzive în contracte iar aceia sunt fericiți pentru că pot cere aplicarea conversiei la cursul original al acordării creditului și merită să primească. Alții nu au clauze abuzive. Aceia au dormit pur și simplu, rugându-se la mai știu eu cine să iasă totul cu bine. Se pare că doar cu rugăciuni nu merge mereu.
Nu amesteca în propaganda ta evoluția EURRON. Nu are nicio legătură. Toți cei cu credite în € vor cere atunci să li se compenseze diferența de curs de la 3.2 lei din 2008. Este o idioțenie. Riscul valutar al CHF este strict acest 40% de la minimul istoric față de € și cât era PEG-ul SNB. Adică cât am spus eu: 0.60 €/CHF la 0.83 €/CHF. Nu mă interesează cifrele tale pentru că sunt propagandistice. Riscul €/leu îl suportăm toți 20 de mil din țara asta deoarece economia depinde de acest curs. Voi cei cu CHF trebuia la un moment dat să suportați doar riscul CHF/€ care este foarte clar 40%. Apropo de cifre, vorbim despre aceleași numai că eu nu mă exprim în perechi FX EURCHF. Eu vorbesc în preț (curs): adică 1 CHF cu câți € îl cumperi pentru că asta se face la ghișeul băncii când se achită rata. Se foloseau 0.6 € pentru un CHF și apoi a ajuns la 0.83. Deci costul în plus (deci riscul) este de 40%.
9.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 17:22)
Vezi ca suntem mai multi care ti-am raspuns. E timpul sa te odihnesti. Fie, daca vrei tu asa, raportul franc/Eur a crescut de la 0.6 la circa 1 (variabil zilele acestea), insemnand o crestere cu peste 60%. Cerem sa nu mai suportam riscul CHF/€, fiind de acord sa suportam, ca si voi, asa-zisii debitorii in euro, cresterea euro fata de leu. De acord? Faci tu calculul.
9.8. Mă simt bine și odihnit (răspuns la opinia nr. 9.7)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 17:41)
Și foarte mulțumit că lupt împotriva propagandei.
Acum să îl iau la rost și pe managerul "mărinimos" de la BRD care apoi se erijează în luptătorul dreptății.
Azi, CHF este 0.94 €. El spune că va acoperi riscul valutar al CHF la valoarea de 0.83 € (din 14 ian). Evident că înseamnă că restul de la 0.60 € la 0.83 € este acoperit de cel împrumutat. Ce să spun! 0.23€ acoperă cetățeanul, 0.11€ acoperă banca. 33% banca, 66% cetățeanul. Asta este, în cifre seci, propunerea brdistului ăla care se și dă mare cu ea. În plus, se aplică doar la 5 credite (că atâtea are). Un fudul.
9.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 17:44)
De ce trebuie ca riscul sa-l suporte clientul?
Exista vreun argument?
9.10. Riscul și clientul de pe stradă (răspuns la opinia nr. 9.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 18:24)
Eu răspund sincer că nu știu de niciun argument solid nici într-un sens (de ce să suporte clientul), nici în cel al băncii (de ce să suporte banca).
Dar calea de atac împotriva acestor credite (și anume făcute în monede cu volatilitate crescută) este dacă se demonstrează că banca cu rea credință a vândut un produs riscant un clienți neavizați. Practic, dacă banca evaluează că aceste active (pentru bancă un credit este un activ ce îi generează flux monetar și profit în timpul derulării lui) ar putea genera un flux prea variabil (evident că balanța unei bănci este într-o monedă, de obicei € pentru cele cu linii de finanțare externe) pentru propria balanță, atunci banca încheie contracte de swap prin care plasează riscul valutar CHF/€ altora, asigurându-se de un flux minim. Pe tine ca bancă te interesează ca CHF să nu se întărească prea mult (în raport de €) și deci să primești lunar prea puțini € în contul creditului. Dacă banca și-a asigurat acest risc față de € prin contracte swap, este discutabil la nivel de instanță de judecată, dacă acest tip de risc și gradul lui a ajuns la client (și evident într-o formă în care omul de pe stradă să înțeleagă riscul).
Într-un caz nu foarte similar dar cu mecanisme între care se poate face o paralelă, în US, o bancă a vândut produse financiare către municipalități, neavertizându-le corespunzător asupra riscului, în timp ce, pentru produsele similare pe care le mai avea în portofoliu, a încheiat contracte de swap de risc. Sau, chiar mai grav, a încheiat contracte financiare prin care prevedea că riscul negativ se va materializa și va câștiga din asta. Pe aceste teme, Department of Justice din US a desfășurat un proces care a durat mulți ani și a dat amenzi de multe mld de $ unor bănci. Dar nu țin minte ca procesele colective ale clienților să fi câștigat ceva. Doar statul a încasat niște amenzi uriașe.
9.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 18:32)
Nu a spus nimeni ca solutia BRD este acceptabila. Este insa un prim pas, singura cedare de pana acum, inclusiv la nivel de discurs.
Ti-am cerut sa faci un calcul. Fie, il fac eu. Daca se imparte cursul euro de azi la raportul Eur/Franc de 1.65 din 2008, obtinem 2.67 lei/franc ce acopera devalorizarea leului in fata euro. Cam acesta e cursul la care se cere conversia in lei de catre debitori.
Hai sa presupunem ca banca tot nu vrea sa-si asume decat jumatate din riscul valutar CHF/EUR (retine, nu CHF/leu), clientul trebuie atunci sa suporte un curs de 3.4, cu conditia ca si banca sa scada marja (azi cat dobanda) cu indicele LIBOR, adica 2.5-3 in 2007-2008. Nu e solutia ideala pentru clienti si poate ca s-ar mai impune o compensare, dat fiind ca au suportat singuri pana acum atat riscul valutar, cat si riscul dobanzii.
Propune asta sefilor de la banca. Daca s-ar fi procedat astfel de catre banci, o abordare cat de cat rezonabila, in care clientul isi asuma o pierdere mai mare decat banca, insa nu totala, nu s-ar fi iesit in strada. Dar vedeai o preocupare si din partea cealalta, nu doar urmarirea maximizarii profitului prin orice mijloace, acompaniata de catalogarea clientului drept prost si lacom...
9.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 18:32)
Nu a spus nimeni ca solutia BRD este acceptabila. Este insa un prim pas, singura cedare de pana acum, inclusiv la nivel de discurs.
Ti-am cerut sa faci un calcul. Fie, il fac eu. Daca se imparte cursul euro de azi la raportul Eur/Franc de 1.65 din 2008, obtinem 2.67 lei/franc ce acopera devalorizarea leului in fata euro. Cam acesta e cursul la care se cere conversia in lei de catre debitori.
Hai sa presupunem ca banca tot nu vrea sa-si asume decat jumatate din riscul valutar CHF/EUR (retine, nu CHF/leu), clientul trebuie atunci sa suporte un curs de 3.4, cu conditia ca si banca sa scada marja (azi cat dobanda) cu indicele LIBOR, adica 2.5-3 in 2007-2008. Nu e solutia ideala pentru clienti si poate ca s-ar mai impune o compensare, dat fiind ca au suportat singuri pana acum atat riscul valutar, cat si riscul dobanzii.
Propune asta sefilor de la banca. Daca s-ar fi procedat astfel de catre banci, o abordare cat de cat rezonabila, in care clientul isi asuma o pierdere mai mare decat banca, insa nu totala, nu s-ar fi iesit in strada. Dar vedeai o preocupare si din partea cealalta, nu doar urmarirea maximizarii profitului prin orice mijloace, acompaniata de catalogarea clientului drept prost si lacom...
9.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 18:33)
Erata: ca CHF să nu slăbească prea mult
9.14. Bai Anonimule (răspuns la opinia nr. 9.12)
(mesaj trimis de Franco Blanco în data de 13.02.2015, 19:39)
.... Vorba lu' Iliescu...., in primul rand ca sunt foarte putini dintre cei cu credit in CHF care au cu adevarat probleme existentiale. Si, pt ei, cei putini, ar trebui gasita o solutie echilibrata insa, nu la cursul de la data acordarii, ca nu poti impune tu o pierdere neasumat altuia. Voi v-ati asumat riscul valutar evident, asa cum si eu mi l-am asumt pe Euro. Restul sunt vorbe de claca (sau de c...) daca preferi.
Apoi, din cei 75000 doar 1/3 si-au luat casa,dar nu toti prima casa...
Ca tot esti tare la calcule, calculeaza-mi si mie, te rog, pt euro din 2008 incoace. Dar calculeaza si ca cei cu credit in eur sau LEI au platit mult mai mult ca tine din 2007 in Ian. 2015!!!
Felicitari Cristi! M-am saturat de FNIsti, BANCOREXisti si alt fel de secuKGBisti, care fac orice sa scoata un Leu in plus...
9.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 19:44)
Bancile nu mai au datorii in CHF. Au refinantat liniile de credit. Prin urmare, tot ce a crescut in valoare la CHF dupa refinantare intra la banca sub numele de profit speculativ.
9.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2015, 20:15)
Mai mult ca sigur, nu vorbea de cursul de la data acordarii. Nu esti in stare sa intelegi, asa ca expediezi problema ca la mahala. Acum, fiecare cat il duce capul....
Nimeni nu-si ia credit de nevoi personale punand casa gaj pe 20 de ani pentru o excursie in Maldive. Face parte din propaganda toxica desfasurata de BNR si trepadusii bancilor.
Calculele pentru euro ti le-a facut Cristi C., iar anonimul le-a inclus in propunerea lui.
Iti voi trimite eu niste calcule pe lei, euro si franci din 2007 incoace, ca sa nu mai bati campii pe aici. Stai pe aproape!
9.17. De acord cu tine (răspuns la opinia nr. 9.15)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2015, 20:48)
De aceea am și spus că își raportează viitorul flux financiar din creditele în CHF la liniile de finanțare externe în € pe care le au deschise (adică erau foarte interesate să nu scadă CHF față de €, dar dacă ar fi crescut în viitor, mare fericire). Foarte puține au linii de finanțare (sau obligațiuni) în CHF.
9.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.14)
(mesaj trimis de Ba, Franco în data de 13.02.2015, 22:22)
"pt euro din 2008 incoace. Dar calculeaza si ca cei cu credit in eur sau LEI au platit mult mai mult ca tine"
Cum e cu suma rambursata din 2008 pana acum?
Cursul mediu pentru euro din mai 2008 pana in februarie 2015 este de 4.27. Cursul initial era de 3,65 lei/EUR. O crestere doar cu 15%.
Cursul mediu pentru CHF din mai 2008 pana in februarie 2015 este de 3.29. Cursul istoric este de 2.25 lei/CHF. O crestere cu 47% a ratei fata de conditiile initiale.
Dobanda la EUR era de 9%, iar la CHF de 7%.
Cunosc comparatia din ZF. Datele de intrare sunt false, iar concluziile in consecinta. Se considera o dobanda de 4-5% pentru franci, ceea ce nu este cazul. Mai mult, in calculul dobanzii se merge pe formula marja fixa + LIBOR, ceea ce iarasi nu a fost cazul.
Ca sa nu mai luam in discutie dimensiunea principalului in lei in februarie 2015.
Categoric, imprumutul in euro a fost mai avantajos.