ÎN TIMP CE PARLAMENTARII DEZBAT MAI MULTE PROIECTE LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL BANCAR Bancherii comandă studii despre efectele legilor lui Zamfir

Proiectele de lege iniţiate de senatorul Daniel Cătălin Zamfir în domeniul bancar i-au pus pe jar pe bancherii din ţara noastră. Reprezentanţii asociaţiilor bancare vot susţine astăzi o conferinţă care urmează să aibă loc astăzi şi în cadrul căreia vor aborda şi iniţiativele legislative ale lui Zamfir.

Mai mult decât atât, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au anunţat prezentarea unui studiu despre efectele proiectului de lege care urmăreşte plafonarea dobânzilor şi ale iniţiativelor ce vizează sectorul leasingului şi rolul de titlu executoriu pe care îl au creditele, precum şi limitarea valorii la care debitorii îşi pot cumpăra imobilele vândute recuperatorilor.

Bogdan Preda, secretar general şi director executiv relaţii publice şi instituţionale în cadrul CPBR, a anunţat, vineri, că invitaţii prezenţi la conferinţa de astăzi vor prezenta "Studiul de Impact al Iniţiativelor Legislative privind sectorul Financiar-Bancar": "Este vorba despre un studiu independent, realizat de o entitate profesională a cărei reputaţie este recunoscută, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Studiul va fi prezentat de către autorii acestuia în prezenţa preşedinţilor şi membrilor conducerilor celor două organizaţii reprezentative ale sectorului bancar, cât şi a altor conducători de instituţii de credit. Iniţiativele legislative la care face referire studiul sunt cele aflate în diferite stadii de dezbatere, atât în Senat (titlurile executorii în ceea ce priveşte contractele de credit), cât şi în Camera Deputaţilor (plafonarea dobânzilor, limitarea prin lege a valorii creanţelor ce pot fi recuperate de creditori urmare a cesiunii)". Cercetarea a fost realizată de KPMG şi vine în contextul în care Senatul a aprobat, recent, plafonarea dobânzii anuale efective (DAE) la cel mult de 2,5 ori nivelul dobânzii de referinţă pentru împrumuturile ipotecare şi imobiliare şi la 18% pentru creditele de consum. În aceeaşi şedinţă, senatorii au votat şi plafonarea preţului la care un debitor îşi poate achiziţiona locuinţa vândută unei firme de recuperare, la cel mult de două ori preţul la care aceasta a fost vândută de către bancă. Ambele proiecte legislative urmează să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional, Daniel Zamfir estimând că, până la finalul acestei luni, iniţiativele sale vor fi votate şi de deputaţi.

Între timp, comisiile reunite (economică şi de buget) din Senat vor dezbate, mâine, proiectele legislative privind leasingul şi titlurile executorii, discuţiile pe marginea celor două texte de lege fiind amânate, săptămâna trecută, în vederea corelării tuturor amendamentelor. "Vă asigur că amendamentul principal, care priveşte stingerea datoriei o dată cu preluarea bunului, va rămâne în picioare", a scris, atunci, pe Facebook, senatorul Zamfir, făcând referire la iniţiativa din sectorul leasingului. Parlamentarul intenţio­nează ca, prin cealaltă lege, să elimine rolul de titlu executoriu pe care contractele de credit îl au.

Creditarea din ţara noastră este compromisă, avertizează Florin Dănes­cu, preşedintele executiv al Asociaţiei Româ­ne a Băncilor (ARB), răs­punzând unor întrebări despre potenţialele efecte ale proiectelor de lege amintite mai sus. Domnia sa a aspus, recent: "La nivelul băncilor, preţul este format din câteva elemente - cos­tul resurselor atrase (depozitele şi capitalul), costurile operaţionale (salarii, energie, chirie), nivelul de neperformanţă potenţial sau creditele care nu se rambursează şi elementul de profit, pe care băncile îl scontează. Limitarea dobânzilor va pune presiune pe aceste elemente. Dobânzile depozitelor vor fi presate, iar o eventuală aşteptare pozitivă că dobânzile depozitelor pot creşte este, de fapt, o aşteptare compromisă. Este greu să mai spun că aşteptarea de a avea dobânzi real pozitive la depozite este realistă.

De asemenea, este greu să mai credem că vor mai putea fi reduse cheltuielile operaţionale, după ce, în ultimii zece ani, băncile s-au tot optimizat din perspectiva costurilor, reducându-se personalul şi reţeaua bancară cu peste 25%. Nu mai este interval de reducere a acestui element de cost.

Al treilea element de cost şi cel mai important din perspectiva acestei iniţiative legislative este nivelul de neperformanţă sau riscurile pe care şi le asumă băncile. (...) Clienţii care ar fi avut riscuri mai mari, dar care puteau să acceseze un credit astăzi, nu vor mai putea să-l acceseze.

Sunt două tipuri de clienţi - cei cu venituri mai mici şi cei cu venituri mai mari. Este clar că prima categorie - cei cu venituri mai mici - nu vor mai putea să se încadreze pentru contractarea unui credit, afişând un risc de neperformanţă. Surprinzător este că şi cei cu venituri mai mari nu vor mai putea să se încadreze la credite".

Florin Dănescu a pus problema posibilităţii ca dobânda cheie să devină negativă, caz în care dobânzile la credite vor fi tot negative: "Ştim cu toţii că dobânda cheie a BCE a fost negativă şi este extrem de probabil să se mai întâmple acest lucru. Dacă vom vedea în România o dobândă cheie negativă, atunci ce vom face? O vom multiplica cu 2,5 ca să obţinem dobânda la credite? Şi băncile vor avea dobândă negativă pentru împrumuturi? Vor veni băncile cu bani de acasă ca să poată să dea credite? Vor da clienţilor bonusuri şi vor intra în pierderi accelerate? Evident că această iniţiativă legislativă pune sub semnul întrebării şi portofoliul curent de credite şi, indiferent de nivelul veniturilor populaţiei, acestea nu vor fi deloc suficiente ca să dăm credite. Într-o perioadă îndelungată de 30 de ani, în care putem avea perioade cu dobânda de referinţă, să spunem minus 1, dacă înmulţim cu 2,5%, vom avea dobânzi la credite de -2,5%. Este nevoie de un dialog raţional, economic, mai puţin politic, pe această temă, pentru că economia nu prea face politică".

În opinia lui Florin Dănescu, atât celelalte industrii, cât şi cererea în ansamblul său, vor scădea accelerat, dacă va fi plafonată dobânda la credite. Reprezentantul sectorului bancar a menţionat: "Cererea de credite imobiliare va scădea accelerat şi, automat, şi preţul imobiliarelor va scădea la fel de repede, ceea ce va avea efecte asupra fiecăruia dintre noi. La fel se va întâmpla şi în celelalte industrii. În consecinţă, impactul limitării dobânzilor se va transforma într-un impact asupra cererii. Cei care vor dori astăzi un credit ipotecar, vor aştepta să economisească 20 de ani. Şi alte iniţiative legislative trecute au pus presiune pe creditele ipotecare, dar acest proiect de lege comprimă cu totul orice aşteptare de creştere a creditelor ipotecare în România".

În replică, avocatul Gheorghe Piperea susţine că afirmaţiile bancherilor referitoare la plafonarea dobânzilor sunt nefondate.

Printre altele, avocatul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Hai să îi calmăm, totuşi, pe destinatarii acestor mesaje subliminale şi să îi trezim un pic din beţia PR-ului auto-destructiv pe bancheri. În conturile de depozit sunt, după ultimele statistici ale BNR (februarie 2018) mai mult de 70 de miliarde de euro. Dat fiind efectul de multiplicare permis (exclusiv) băncilor de magicul mecanism al rezervei fracţionare, băncile pot acorda credite de 7 x 70 miliarde euro, adică de 490 de miliarde euro. Tot statisticile recente ale BNR arată că stocul total de credite acordate de bănci este de circa 48 de miliarde euro, adică mai puţin cu 12 miliarde euro decât depozitele. Din cei 48 de miliarde euro plasaţi cu titlu de credit, 92% sunt blocaţi în creditarea statului şi în creditele Prima Casă (garantate de stat). Doar 8% merg în economia reală, deci mai puţin de 3,5 miliarde euro. Statul poate oricând să se oprească din goana după finanţare bancară, virând către împrumuturi de la populaţie, cu dobânzi decente. Creditele de tip Prima Casă sunt, şi ele, pe cale de dispariţie (o spune chiar BNR), atât pentru supra-saturarea, cât şi pentru profunda tulburare a concurenţei".

Senatorul Daniel Zamfir a iniţiat şi promovat şi Legea dării în plată, sus­ţinând conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric.