ÎN TRIMESTRUL AL TREILEA, Finanţele vor să se împrumute de pe pieţele internaţionale

• Călin Rechea: "Percepţia investitorilor faţă de economiile din Europa de Est se va deteriora în continuare"

• Florin Cîţu: "Finanţarea internă şi externă este o mare minciună"

• Ilie Şerbănescu: "Ieşirea pe pieţele externe este logică şi se înscrie în calendarul cu FMI"

Guvernul intenţionează să emită, în trimestrul al treilea, obligaţiuni pe pieţele internaţionale şi să reducă finanţarea de pe piaţa locală, în pofida temerilor generate de speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro, a declarat Cristian Sporiş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit Bloomberg.

Domnia sa a precizat: "Vrem să avem o prezenţă constantă ca emitent pe pieţele internaţionale. Am spus că vom emite în acest an 2,5 miliarde euro, aşa că vom încerca să plasăm această sumă".

Cristian Sporiş a mai spus că ţara noastră nu este constrânsă să se împrumute de pe pieţele internaţionale, deoarece are rezerve de aproximativ 4 miliarde euro şi este pe cale să obţină o linie de finanţare de 1 miliard de euro de la Banca Mondială.

"Avem o rezervă tampon, nu suntem prinşi la colţ, nu trebuie să ne împrumutăm cu orice preţ, spre deosebire de alte ţări", potrivit oficialului MFP.

Analiştii sunt de părere că un împrumut pe pieţele internaţionale nu ar fi benefic pentru stat, în condiţiile în care încrederea investitorilor a scăzut, iar leul s-a depreciat în raport cu euro. Totuşi, atragerea finanţării de pe plan extern este prevăzută în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

• Rechea: Nu ştiu dacă în toamnă investitorii vor reveni la sentimente mai bune

Analistul economic Călin Rechea ne-a declarat că încrederea investitorilor de pe piaţă s-a cam prăbuşit: "Nu ştiu dacă în toamnă investitorii vor reveni la sentimente mai bune, ca să cumpere obligaţiuni româ-neşti. Încrederea a scăzut foarte mult pe pieţele internaţionale. Nu văd în ce măsură, investitorii străini ar găsi România drept o oază de stabilitate în Europa de Est. Percepţia investitorilor faţă de economiile din Europa de Est se va deteriora în continuare".

Domnia sa ne-a precizat că problema legată de finanţarea de pe pieţele externe este riscul valutar, în condiţiile în care leul s-a depreciat în ultima perioadă.

Călin Rechea este de părere că este posibil să apelăm la banii din acordurile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

• Cîţu: Dacă statul se duce şi se împrumută pe pieţele externe atunci îşi asumă un risc valutar

Nici Florin Cîţu nu vede cu ochi buni un posibil împrumut al Finanţelor pe pieţele internaţionale.

"Poate că domnul Sporiş vede o calmare a pieţelor în trimestrul trei", a adăugat domnia sa.

Din nou se pune problema res-ponsabilităţii, atunci când este vorba despre banul public, iar la ultima emisiunea pe piaţa din Statele Unite ale Americii, ministrul de la acea vreme a făcut acest pas mai mult pentru marketing, potrivit analistului economic.

Florin Cîţu a adăugat: "Finanţarea internă şi externă este o mare minciună. Există piaţă în lei şi în euro. Dacă statul se duce şi se împrumută pe pieţele externe atunci îşi asumă un risc valutar, în schimb dacă se împrumută în lei, atrăgând investitori străini, atunci riscul valutar revine acestora din urmă".

Domnia sa a adăugat că în funcţie de preţul emisiunii, se poate stabili dacă decizia a fost una bună sau nu.

• Şerbănescu: Noul Guvern şi-a asumat tabloul macro, deci şi împrumutul de pe pieţele internaţionale

În schimb, analistul economic Ilie Şerbănescu nu vede nimic nou în anunţul secretarului de stat din MFP: "Nu s-a schimbat nimic în acordurile cu FMI. Este o prevedere în acel acord care spune că jumătate din necesarul de finanţare al statului român este luat de pe pieţele interne, iar cealaltă jumătate de pe pieţele externe. Ieşirea pe pieţele externe este logică şi se înscrie în calendarul cu FMI. Nu s-a schimbat nimic. S-a încercat a se da de înţeles că nu se schimbă nimic".

Noul Guvern şi-a asumat tabloul macro, deci şi împrumutul de pe pieţele internaţionale, potrivit domniei sale.

România a atras, în primul trimes-tru, 26 miliarde lei de pe piaţa locală şi îşi menţine intenţia de a plasa până la 2,5 miliarde euro (3,2 miliarde dolari) pe plan internaţional în acest an, în funcţie de condiţiile de pe pieţe, potrivit lui Cristian Sporiş.

Pe piaţa locală, Trezoreria se va împrumuta mai puţin în a doua parte a anului, după ce a derulat cea mai mare parte din planul de finanţare pentru 2012 în primele luni ale anului, a adăugat oficialul MFP.

Finanţele vor continua să plaseze pe piaţa internă titluri de trezorerie cu maturităţi de până la 15 ani, a precizat secretarul de stat.

Domnia sa a spus: "Vom reduce emisiunile. Menţinem planul de a prelungi maturităţile, deoarece vrem să evităm vârfuri ale sumelor de rambursat în următorii trei-patru ani. Dacă nu vom găsi suficient interes pe piaţa locală, putem apela la pieţele străine dacă vor apărea oportunităţi".

Randamentul obligaţiunilor în dolari emise de ţara noastră, cu randamentul în 2015, au atins pe 23 aprilie pe pieţele secundare un minim de 4,4625%, însă de atunci a urcat şi a închis vinerea trecută la 5,119%, din cauza ieşirii investitorilor de pe active legate de pieţele emergente, pe fondul speculaţiilor privind revenirea Greciei la drahmă.

Prima de risc a ţării noastre, exprimată în cotaţiile CDS (credit default swap) a crescut, la sfârşitul săptămânii trecute, la 431 puncte de bază, de la 341 puncte de bază, valoare înregistrată la începutul lunii.

Ţara noastră are în derulare un acord de precauţie cu FMI şi Uniunea Europeană în cadrul căruia poate trage, în caz de necesitate, până la 5 miliarde euro.

Guvernul a avizat, săptămâna trecută, un acord cu Banca Mondială, pentru un împrumut preventiv de un miliard de euro. Banii sunt la dispoziţia statului pentru situaţii neprevăzute, pe o perioadă de trei ani, la un cost de 0,25% pe an.

Finanţele au atras, în luna iunie din 2011, 1,5 miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni pe cinci ani, la un randament de 5,29%. În ianuarie, statul a lansat o emisiune de titluri de stat pe piaţa americană, prima după 16 ani, prin care a contractat 1,5 miliarde de dolari pe zece ani, la un randament de 6,875%. La sfârşitul lunii februarie, statul a redeschis emisiunea de obligaţiuni de pe piaţa americană şi a atras 750 de milioane de dolari, la un randament de 6,45%.