ÎN URMA SUSPENDĂRII ACORDULUI CU UE Ucraina, mai aproape de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan

• Experţi internaţionali: "Ucraina - moneda de schimb dintre SUA şi Rusia"

În ajunul summit-ului de la Vilnius, când mai multe state din Parteneriatul Estic ar trebui să parafeze acordul de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, semne de îngrijorare se arată la orizont, după ce Ucraina a decis să suspende semnarea asocierii cu UE.

Mikola Azarov, premierul ucrainean, a confirmat, ieri, că Rusia a propus amânarea semnării acordului dintre UE şi guvernul de la Kiev.

Experţii internaţionali nu exclud faptul că, în spatele deciziei Kievului să suspende pregătirile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, ar putea fi nişte înţelegeri secrete dintre Washington şi Moscova.

La sfârşitul lunii octombrie, un fost secretar de stat al administraţiei americane, Henry Kissinger, a fost în vizită la Moscova, unde s-a aflat pentru aproape o săptămână, întâlnindu-se cu preşedintele rus Vladimir Putin şi şeful administraţiei prezidenţiale Serghei Ivanov.

Potrivit specialiştilor în relaţii internaţionale, vizita lui Kissinger, în pragul summit-ului de la Vilnius, nu este întâmplătoare, existând posibilitatea ca cele două state să fi purtat negocieri cu privire la soarta statelor post - sovietice precum Ucraiana, Georgia sau Republica Moldova, importante pentru Guvernul de la Kremlin, din punct de vedere strategic.

În schimbul redobândirii influenţei asupra statelor din zonă, Rusia ar putea renunţa, conform experţilor, la pretenţiile creării unei burse internaţionale a gazelor cu tranzacţii în valute regionale. Iniţiativa bursei de gaze îi aparţine preşedintelui Consiliului de Administraţie al companiei "Rosnefti", Igor Secin.

Conform surselor din presa internaţională, nu este exclus ca tocmai acest subiect să fi fost dezbătut de către Henry Kissinger şi conducerea rusă, americanii fiind dispuşi la un compromis în schimbul asigurării că iniţiativa rusă să facă o bursă a gazelor (cu tranzacţii în valute regionale) nu va fi dusă la bun sfârşit.

La o săptămână după vizita lui Henry Kissinger la Moscova, unul dintre cele mai mari fonduri investiţionale din SUA, Franklin Templeton, a cumpărat de pe piaţa financiară mondială obligaţii de stat ale Ucrainei în valoare nominală de 5 miliarde de dolari, ce constituie 20% din datoria externă a Kievului.

În tot acest timp, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin şi liderul ucrainean Viktor Ianukovici ar fi avut trei întrevederi secrete, în urma cărora Guvernul din Ucraina a anunţat că va sista procesul de integrare europeană.

Premierul ucrainean, Mikola Azarov a confirmat, ieri, că Rusia a propus amânarea semnării acordului dintre UE şi Ucraina.

Guvernul de la Kiev urmează să înceapă consultările cu Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, potrivit declaraţiilor ministrului Comisiei Economice Eurasiatice, Andrei Slepnev.

• Traian Băsescu: "Republica Moldova trebuie tratată pe realităţile de la Chişinău, nu pe stilul birocratic bruxellez"

Preşedintele Traian Băsescu a apreciat că decizia Ucrainei reprezintă un eşec pentru Uniunea Europeană, singurul aspect pozitiv fiind semnarea acordurilor de liber schimb dintre Guvernul de Chişinău şi UE. "La Vilnius se va marca tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană şi de a se desprinde de influenţa fostei Uniuni Sovietice", a conchis Traian Băsescu.

Domnia sa a mai adăugat că Republica Moldova "trebuie tratată pe realităţile de la Chişinău, nu pe stilul birocratic bruxellez".

Decizia Republicii Moldova să semneze acordul de asociere cu UE a întâmpinat reacţii negative atât din partea Rusiei, care a pus presiune pe Guvernul de la Chişinău prin blocarea importului de vinuri din Moldova, dar şi prin încurajarea tendinţelor separatiste ale Transnistriei. Între timp, partidul comunist din Republica Moldova, care a organizat acţiuni de protest în Chişinău în ultimele zile, susţine că va ataca în instanţa de judecată Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, potrivit declaraţiilor deputatului PCRM, Artur Reşetnicov.

Presiunile din partea Rusiei nu vizează doar Republica Moldova, ci şi celelalte state care ar trebui să semneze, la finalul săptămânii, acordurile de asociere cu UE.

Astfel, recent, Moscova a impus interdicţii la importurile bomboanelor ucrainene, apoi a sistat importul vinurilor moldoveneşti.

Recent, Guvernul de la Chişinău a primit, pe rând, vizitele vicepremierului Rusiei, Dmitri Rogozin, şi a Patriarhului Moscovei Kiril, în cadrul cărora fiecare a abordat situaţia din Europa "îndemnînd ca Moldova să se orienteze spre Est".

• Rasmussen, uimit de hotărârea Ucrainei

Decizia de ultim moment a Ucrainei să se depărteze de Uniunea Europeană şi NATO a venit ca o surpriză pentru secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care şi-a păstrat încrederea că guvernul de la Kiev va semna "mai devreme sau mai târziu", o înţelegere cu Uniunea Europeană. "'UE şi NATO nu se amestecă în afacerile interne ale statelor suverane şi că respectă principiul alegerii independente de a face parte dintr-o organizaţie sau alta'', adăugând însă că semnarea Acordului cu UE este, în primul rând, în interesul Ucrainei, întrucât acesta va permite aprofundarea relaţiilor sale atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Alianţa Nord-Atlantică", a menţionat Anders Fogh Rasmussen.

În ceea ce priveşte presiunile pe care Rusia le-ar fi exercitat în ultima perioadă asupra Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, ţări care doresc apropierea de UE, secretarul general al NATO a declarat că, dacă Moscova a dus o asemenea politică, atunci ea a încălcat acordurile semnate în privinţa respectării principiului liberei alegeri de către un stat suveran. "'Nu am informaţii detaliate în legătură cu dialogul dintre Kiev şi Moscova, dar acesta nu este atât de important. Noi sperăm că şi Rusia va respecta principul că fiecare stat suveran are dreptul la o alegere liberă. Noi putem propune unor astfel de state (care doresc apropierea de UE şi NATO, n.red) aprofundarea cooperării, inclusiv în planul securităţii'', a mai declarat secretarul general al NATO în interviul pentru televiziunea publică georgiană.

• • În Ucraina, proteste ale susţinătorilor pro-europeni

În urma deciziei să amâne asocierea cu UE, mii de persoane au ieşit în stradă ca să protesteze împotriva guvernului de la Kiev.

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a cerut anchetarea unui grup de manifestanţi proeuropeni, despre care susţine că ar fi atacat, luni seara, câţiva agenţi. "Inşii au atacat, pe 25 noiembrie, un vehicul al SBU în care se aflau agenţi care efectuau o misiune de supraveghere electronica, iar misiunea a fost îndeplinită în cadrul securităţii antiteroriste în timpul manifestaţiilor în masă", se spune într-un comunicat al SBU.