Înalta Curte, între nevoile reale şi declaraţiile "sforăitoare" ale lui Klaus Iohannis

Prezentarea bilanţului activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2020 a arătat încă o dată că între nevoile reale ale instituţiilor statului şi dorinţele oamenilor politici este o prăpastie adâncă, aproape imposibil de depăşit. Conform raportului prezentat de Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ, instituţia se confruntă cu probleme privind lipsa de personal, lipsa unui sediu adecvat desfăşurării activităţii şi lipsa spaţiului necesar pentru condiţii optime de muncă.

Cu toate acestea, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au soluţionat anul trecut 15.407 de cauze şi au reuşit să reducă numărul dosarelor mai vechi de un an, cu 3000 de cauze, după cum a afirmat Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ.

Domnia sa a menţionat că, deşi a fost un an cu condiţii speciale cauzate de pandemia de Covid-19, judecătorii Înaltei Curţi s-au achitat de îndatoririle de serviciu, chiar dacă lucrează în condiţii improprii.

"Conduita celorlalte puteri ale statului în raport cu autoritatea judecătorească ră­mâ­ne uneori ambivalentă. Deşi am considerat constant şi am spus de nenumărate ori că această situaţie s-a îmbunătăţit vizibil prin dialog în ultimul an, când s-au făcut paşi importanţi în direcţia ameliorării situaţiei instanţei supreme, anul 2021 începe sub semnul întrebării. Problema sediului a fost de atâtea ori repetată în ultimii ani, încât astăzi a devenit în mediul public obiect de amuzament sau de saturaţie, chiar şi pentru unii oficiali ai statului. Ea a fost însă repetată, tocmai pentru că nu a fost niciodată rezolvată, iar experienţa anului 2020 ne-a demonstrat că problema sediului Înaltei Curţi trebuie să devină o prioritate pe agenda Guvernului României", a atras atenţia Corina Corbu.

Prezent la evenimentul de prezentare a raportului ÎCCJ pentru anul 2020, preşedintele Klaus Iohannis a părut dezinteresat de problemele cu care se confruntă instituţia publică şi şi-a centrat discursul pe necesitatea reanalizării legilor justiţiei, care în opinia domniei sale nu mai poate fi amânată, deoarece este nevoie ca sistemul judiciar din ţara noastră să redevină unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european.

"În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului. Îmi exprim speranţa că, în urma acestui dialog, vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. Acest proces este şi ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene şi de a pune în acord soluţiile legislative declarate neconstituţionale cu jurisprudenţa instanţei constituţionale", a spus Klaus Iohannis.

Abia după ce a fixat condiţiile legislative în care să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar din ţara noastră, preşedintele Iohannis şi-a amintit că, pe lângă modificarea actelor normative, Justiţia mai are nevoie şi de echilibrarea repartizării resurselor umane şi, implicit, a volumului de activitate, de modernizarea infrastructurii instanţelor, crearea unei culturi a dialogului şi a colaborării între actorii sistemului judiciar.

Klaus Iohannis a solicitat membrilor ÎCCJ să fie baza iniţierii reformelor necesare sistemului judiciar care să ducă la creşterea calităţii actului de justiţie, aplicarea unitară a legii şi soluţionarea dosarelor în termene rezonabile.

"Judecătorii sunt cei care induc la nivelul oricărei societăţi democratice un profund sentiment de dreptate în rândul membrilor săi. Judecătorii sancţionează abuzul de putere şi menţin un echilibru între interesele divergente care apar inevitabil în comunităţile noastre. Fiecare decizie justă, în care legea este aplicată în litera şi, mai ales, în spiritul său, contribuie la interiorizarea acestor principii, la receptarea lor în viaţa societăţii. Independenţa justiţiei este şi trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată", a concluzionat preşedintele Iohannis.

Amintim că problemele cu care se confruntă ÎCCJ au fost relatate de preşedintele Înaltei Curţi, Corina Corbu, şi în faţa comisiilor parlamentare reunite de buget-finanţe, când a arătat că sediul instituţiei publice este lipsit de mai multe condiţii esenţiale pentru desfăşurarea activităţii. Preşedintele ÎCCJ a spus că grefierii aduc dosarele de la arhiva situată la subsol, pe scări, deoarece nu există lift, că una dintre secţiile Înaltei Curţi îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu închiriat, pentru care statul plăteşte o sumă exorbitantă şi că nu are bani pentru o simplă expertiză electrică, pentru a vedea dacă există sau nu pericol de incendiu, deoarece instalaţiile electrice sunt suprasolicitate în fiecare moment.