Începe Guvernarea FMI!

Autorităţile române s-au întâlnit ieri într-o şedinţă extraordinară de Guvern convocată de premierul Emil Boc, după primirea scrisorii de la Fondul Monetar Internaţional, pentru a discuta despre împrumutul de 20 de miliarde de euro pe care ţara noastră îl va lua de la instituţiile internaţionale.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a anunţat, după terminarea şedinţei extraordinare de Guvern, că Executivul a convenit cu FMI încadrarea trimestrială între anumite limite ale deficitului bugetar.

Gheorghe Pogea a declarat: "Am convenit cu Fondul Monetar Internaţional încadrarea în anumite ţinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel încât, la finalul lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,3 miliarde de lei. Astfel, pe trimestrul întâi am convenit o ţintă a deficitului bugetar de 8,3 miliarde lei, cumulată la nivelul trimestrului doi la 14,5 miliarde lei, după care va creşte la 18,6 miliarde lei, iar în luna decembrie la 24,3 miliarde de lei".

Potrivit domniei sale, conţinutul scrisorii primite de la FMI va fi făcut public după ce aceasta va fi aprobată în Boardul FMI din data de 4 mai. Ea a fost semnată ieri de ministrul Finanţelor Publice şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi trimisă înapoi la FMI.

Ministrul Finanţelor a mai adăugat că, în cazul în care deficitul depăşeşte ţinta stabilită, va avea loc o nouă rectificare bugetară în vederea ajustării veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să nu depăşim ţinta pentru finalul anului.

Ţara noastră a convenit asupra unui împrumut pe termen de doi ani cu FMI pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

"Suntem în grafic din punct de vedere al procedurilor cu FMI, iar aceste proceduri le vom urma şi pentru cele cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană, de unde urmează să primim o scrisoare de intenţie", a declarat ministrul Finanţelor.

Şeful Executivului, Emil Boc, a mai precizat că acordul de împrumut cu FMI şi CE mai cuprinde şi alte patru condiţionalităţi majore.

Emil Boc a declarat: ""Prima este legată de realizarea unei rectificări bugetare de 1,1% din PIB, rectificare bugetară care deja a fost efectuată de Guvern prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă şi supusă aprobării Parlamentului. Să sperăm că săptămâna viitoare ordonanţa va fi aprobată şi transformată în lege"".

După primele negocieri cu FMI, autorităţile au făcut o rectificare bugetară, ajungând la un deficit de 4,6% din PIB faţă de 2%, rectificare pentru care a fost necesară o ajustare de 1,1% PIB, din care 0,25% prin majorarea veniturilor bugetare şi 0,85% prin reducerea cheltuielilor publice.

Printre condiţiile asociate acordului de împrumut cu FMI, se numără şi adoptarea, pe parcursul anului 2009, a trei legi: legea privind salarizarea unică a personalului bugetar, legea cu privire la responsabilitatea fiscală (care va limita numărul rectificărilor bugetare) şi legea reformei sistemului public de pensii.

""Vreau să spun sincer şi direct, aceste legi sunt oricum necesare României, cu sau fără acordul cu FMI sau înţelegerea cu CE"", a spus Emil Boc, adăugând că obiectivul fundamental al Guvernului este să menţină locurile de muncă, să relanseze economia şi creditarea şi, indirect, să asigure plata salariilor şi a pensiilor.

Premierul a mai reamintit ieri că banii de la FMI (12,95 miliarde de euro) merg la Banca Naţională, pentru susţinerea rezervei valutare, cei de la CE (5 miliarde de euro) şi Banca Mondială (un miliard de euro) ajung la Ministerul Finanţelor pentru a susţine deficitul bugetar, iar miliardul de euro de la BERD este pentru bănci.

Reprezentanţii FMI şi CE vor veni pe 10 iulie la noi în ţara pentru a evalua evoluţia economiei, iar dacă se va ajunge la concluzia că nu ne încadrăm în ţintele de deficit bugetar, atunci se va face un memorandum suplimentar la acordul de împrumut.

Deficitul bugetar s-a adâncit la finalul primului trimestru până la 8,3 miliarde lei, respectiv 1,56% din PIB, în condiţiile în care încasările au scăzut cu 6,2%, iar cheltuielile au fost în creştere cu 14,2% faţă de perioada similară a anului trecut.