"Incertitudinea legislativă şi fiscală, principala ameninţare pentru antreprenorii români"

Reporter: Cum caracterizaţi piaţa IMM-urilor în acest moment?

Silvia Butea: După perioada critică din 2008 şi până prin 2012, de când a început un fel de "sport naţional" în ceea ce priveşte insolvenţa, respectiv falimentul, constat că situaţia s-a stabilizat, într-un fel, la nivelul IMM-urilor, rămânând în piaţă doar firmele solide care nu s-au focusat pe un singur client, care fac export sau care au fost flexibile în repoziţionarea pe piaţă.

Reporter: Care sunt principalele riscuri şi oportunităţi pentru antreprenori, în viitorul apropiat?

Silvia Butea: Incertitudinea legislativă şi fiscală a mediului economic românesc mi se pare principala ameninţare externă la adresa unui antreprenor. Ea poate afecta atât întreprinderea în sine, cât şi toţi partenerii de afaceri cu care întreprinderea intră în relaţii comerciale. Creşterea fiscalităţii pentru o multinaţională, care a venit în România având ca principal atu o forţă de muncă ieftină, schimbă radical strategia acesteia şi poate determina relocarea într-o altă ţară mult mai atractivă. Am observat, în special, în zona de Vest că firmele mari s-au reorientat şi au renunţat la contractele în lohn (datorită creşterii costurilor cu forţa de muncă, domeniu în care acest cost deţinea o pondere semnificativă) sau au redus ponderea acestuia în cifra de afaceri, orientându-se spre producţie. Accesarea de fonduri europene sau naţionale nerambursabile în perioada 2014-2020 poate fi o oportunitate de dezvoltare pentru IMM-uri, dar doar pentru firmele solide cu capacitate de implementare - capacitate operaţională şi financiară, deci cu vechime şi care îşi asumă şi pot realiza indicatorii asumaţi la sfârşitul perioadei de monitorizare (3-5 ani de la finalizarea implementării proiectelor). Această oportunitate se poate transforma foarte uşor într-o ameninţare dacă beneficiarii unor astfel de finanţări nu iau în serios obiectivele pe care şi le-au propus şi nu încearcă să obţină valoare adăugată sau un avantaj competitiv pe piaţă, ca urmare a implementării acestor proiecte cu finanţare nerambursabilă. Mai mult, există domenii de activitate care sunt încă în zona de criză, impunându-se diferenţierea pe piaţă pentru a rezista - diferenţiere prin produs/serviciu, localizare geografică a consumatorilor, nişe de piaţă, marketing etc., adică identificarea şi exploatarea unei abilităţi strategice faţă de competitori. O altă oportunitate de dezvoltare o au companiile din domeniul producţiei care exportă în Comunitatea Europeană.

Reporter: Cum apreciaţi oferta de finanţare a băncilor pentru investitori?

Silvia Butea: Sunt destul de multe bănci care au creat chiar pachete personalizate sau care s-au "specializat" pe anumite domenii. Chiar salut reducerea costurilor la împrumuturile în lei (cu sprijinul BNR), care acum patru ani erau de neconceput, toată lumea împrumutându-se exclusiv în valută şi asumându-şi riscul de schimb valutar. Este drept că această repoziţionare s-a făcut cu sprijinul BNR, într-o foarte mare măsură, care, pe de o parte, a redus dobânda de referinţă şi, pe de altă parte, a "obligat" băncile comerciale să acorde credite în valută doar acelor companii care facturează în valută, anulând astfel riscul de schimb valutar.

Reporter: Cum caracterizaţi sprijinul acordat de stat acestui segment?

Silvia Butea: IMM-urile sunt motorul economiei în orice ţară democratică şi ar trebui susţinute prin politici fiscale şi de stimulare a creării de noi locuri de muncă. Menţinerea cotei unice, reducerea contribuţiilor plătite de angajator, acordarea de ajutoare de minimis pentru firmele cu capacitate, facilităţi fiscale pentru profitul reinvestit sau la angajarea de tineri ar trebui să fie câteva dintre priorităţile Guvernului în susţinerea IMM-urilor. Aceste măsuri trebuie şi implementate şi monitorizate atent pentru a se vedea o îmbunătăţire a sectorului IMM în România.

Reporter: Care sunt domeniile cele mai atractive pentru antreprenorii români?

Silvia Butea: Din experienţa noastră în domeniul fondurilor nerambursabile, observăm că tinerii se orientează în special pe zona de IT (prin incubatoarele sau acceleratoarele din domeniul IT - dezvoltare software şi e-commerce) şi în agricultură, inclusiv în procesarea produselor agricole.

Reporter: Care credeţi că va fi evoluţia sectorului IMM-urilor în următorii ani?

Silvia Butea: Sper ca numărul de IMM-uri să crească, dar să se şi menţină după perioada critică de 3 ani, pentru a reuşi să aducă valoare adăugată. Nu este important numărul de IMM-uri, ci "puterea" acestora în economie, numărul de locuri de muncă create şi menţinute, veniturile înregistrate. În perioada programatică 2014 - 2020, se va pune accent foarte mare pe IMM-urile care vor implementa soluţii inovative de creştere sau vor crea centre de cercetare - dezvoltare în cadrul companiei. În acelaşi timp, se va face o distincţie între IMM-urile cu vechime şi potenţial crescut, care au trecut de perioada critică şi pot susţine şi implementa valori mai mari ale finanţărilor nerambursabile în completarea unor credite bancare.

Reporter: Cum vedeţi iniţiativa Guvernului de a crea minimum 84 de incubatoare de afaceri, care să conducă la crearea a cel puţin 3.000 de IMM-uri anual, incubatoarele urmând să beneficieze de facilităţi precum scutirea de la plata impozitelor pe teren şi clădiri?

Silvia Butea: Această "reţetă" am văzut că a început să funcţioneze de ceva timp prin iniţiativa mediului privat, care a creat cu mult înaintea Guvernului acest model de susţinere a tinerilor întreprinzători. Consider că aceste măsuri nu ar trebui să fie singulare, ci să fie susţinute şi de alte facilităţi sau ajutoare de minimis, dar trebuie să existe o grijă pentru evitarea dublei finanţări. Repet, problema nu constă în înfiinţarea de noi IMM-uri, ci în susţinerea lor ulterioară, pentru a aduce valoare adăugată.

Reporter: Guvernul consideră că dezvoltarea sectorului IMM cu 41% (din punct de vedere al numărului întreprinderilor active), în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. Cum comentaţi?

Silvia Butea: Cu toţii ne putem stabili obiective îndrăzneţe, dar trebuie să stabilim şi modalitatea în care ne propunem să le atingem. Atât timp cât noua strategie de guvernare are ca principal focus latura "socială" (creşterea pensiilor şi a salariilor bugetarilor) şi foarte puţin cea "liberală", vă las să trageţi concluzia dacă este un obiectiv realist sau nu. De fapt, nu am văzut nici o strategie publicată în acest sens.

Reporter: Ce măsuri ar trebui să implementeze Guvernul pentru a facilita accesul IMM-urilor româneşti la finanţarea europeană?

Silvia Butea: Din fericire, începând din octombrie 2013 şi cu un "update" în iunie 2014, domnul ministru Teodorovici a implementat procedura cererilor de plată care a redus oarecum din presiunea pe cash flow-ul beneficiarilor mutând-o către furnizori. Această procedură nu poate fi aplicată în toate situaţiile, ci în principal doar cu furnizorii interni care acceptă livrarea produsului înaintea primirii diferenţei de 70% sau 50% (în funcţie de intensitatea sprijinului) după caz, din valoarea echipamentului respectiv. Totuşi, procesul de decontare s-a urgentat, Guvernul apelând la împrumuturi pentru decontarea sumelor solicitate la rambursare de către beneficiari. Acestea sunt principalele măsuri care au fost luate deja şi consider că, prin noile programe din perioada programatică 2014-2020, s-au schimbat deja o serie de lucruri în bine (cel puţin la nivelul documentelor programatice, deoarece încă nu s-au lansat apeluri noi): urgentarea procesului de evaluare şi contractare, diferenţierea ajutorului nerambursabil în funcţie de experienţă şi capacitatea de implementare a beneficiarului, acordarea de granturi în tandem cu contractarea de credite etc.

Deşi Uniunea Europeană se concentrează pe reducerea disparităţilor la nivel regional, consider că acest lucru nu este neapărat sănătos şi creează avantaje competitive neconcurenţiale. Vă dau un exemplu: Regiunea de Vest, compusă din cele 4 judeţe - Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin, beneficiază de o intensitate a sprijinului nerambursabil de 35% standard, faţă de 50% cât beneficiază celelalte regiuni (cu excepţia Bucureştiului şi a judeţului Ilfov). O întreprindere IMM sau o întreprindere mare din Caraş Severin (judeţ cu mult sub media regiunii) nu poate concura cu o alta similară din Sibiu, Braşov sau Cluj, oraşe ce fac parte din regiuni "mai slab dezvoltate" ce beneficiază de un sprijin cu 15% mai mare. Nu cred că media aritmetică se poate aplica în acest caz şi consider că acest lucru poate accentua aceste "disparităţi" - aşa cum le numeşte Uniunea Europeană - în interiorul fiecărei regiuni.

Reporter: Care sunt domeniile de activitate în care antreprenorii români au cele mai mari şanse să obţină fonduri europene pentru dezvoltare?

Silvia Butea: Şi în perioada programatică anterioară, 2007-2013, dar şi în perioada 2014-2020, focus-ul este pe sectoarele cu valoare adăugată mare din domeniul producţiei, dar şi pe agricultură şi cercetare-dezvoltare, inovare. Nu sunt susţinute serviciile şi activităţile de comerţ.

Reporter: Care sunt obstacolele pe care le întâmpină IMM-urile când vor să se extindă pe alte pieţe?

Silvia Butea: Aud tot mai des, la companiile cu care lucrez şi care au clienţi din străinătate, că imaginea României este atât de afectată de măsurile legislative şi declaraţiile politice, încât consider că pentru un IMM care doreşte să se extindă pe noi pieţe, acesta este privat de încrederea acordată unui alt IMM dintr-un stat european cu un mediu economic şi politic mai stabil.

Reporter: Vă mulţumesc!