Încetarea ajutoarelor pentru firme va duce la creşterea insolvenţelor şi a creditelor neperformante în UE

Uniunea Europeană se va confrunta cu o creştere a insolvenţelor şi a creditelor neperformante, după ce relansarea economică post-pandemie se va consolida iar guvernele vor începe să retragă programele naţionale care menţin în viaţă multe firme, arată documentele UE consultate de Reuters şi Agerpres.

Un raport al Comisiei Europene, pregătit pentru discuţiile care vor avea loc luni între miniştrii de Finanţe din zona euro, susţine că graţie unor măsuri naţionale de susţinere a lichidităţii, în valoare de aproape 2.300 miliarde de euro, guvernele din zona euro au evitat până acum o creştere a insolvenţelor. Fără aceste ajutoare şi fără noi credite de la bănci, aproape un sfert dintre firmele din UE ar fi avut probleme de lichiditate până la finele lui 2020, după ce şi-ar fi epuizat rezervele de numerar din cauza pagubelor economice provocate de pandemia COVID-19.

"După ce măsurile publice de sprijin fără precedent vor expira, numeroase afaceri ar putea da faliment sau nu îşi vor mai respecta obligaţiile privind plata datoriilor, ceea ce va conduce la creşterea creditelor neperformante şi a insolvenţelor", se arată în acest raport consultat de Reuters.

Aproape jumătate dintre firmele care ar fi avut probleme de lichiditate anul trecut din cauza pandemiei, erau deja în risc ridicat de default înaintea crizei, şi acum sunt menţinute pe linia de plutire numai graţie sprijinului guvernului. În consecinţă, aceste firme sunt cel mai probabile să intre în insolvenţă după criză, adaugă raportul.

Discuţiile de luni ale miniştrilor de Finanţe din zona euro se vor concentra pe modul cum va fi gestionat în viitor procesul de reducere a sprijinului statului pentru companii precum şi asupra modului cum pot fi identificate cel mai bine, cu ajutorul investitorilor din sectorul privat, acele companii care sunt viabile şi pot supravieţui.

"Există un acord deplin că sprijinul fiscal trebuie menţinut pentru moment. Dar există şi o recunoaştere a faptului că sprijinul trebuie să îşi schimbe forma, că va fi nevoie de o tranziţie treptată spre un sprijin mai ţintit", a declarat un oficial de rang înalt din zona euro implicat în pregătirea discuţiilor care vor avea loc luni.

Potrivit raportului Comisiei, în trimestrul al treilea din 2020, creditele bancare din zona euro care erau vizate de moratorii privind plata ratelor se ridicau la 587 miliarde euro, din care aproximativ 60% era credite ale companiilor. De asemenea, în trimestrul al doilea al anului trecut ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor din zona euro era de 5,23%.

"Pe ansamblu, volumul creditelor neperformante este aşteptat să crească în întreaga Uniune Europeană, chiar dacă momentul şi amploarea acestei creşteri rămâne incertă", subliniază Comisia. Din fericire, poziţia de capital a băncilor s-a îmbunătăţit comparativ cu criza financiară din urmă cu un deceniu, ceea ce le va permite să absoarbă mai bine şocul de data aceasta, adaugă Executivul comunitar.

Cele mai afectate sunt hotelurile şi restaurantele, în condiţiile în care trei sferturi aveau probleme de lichiditate, dar şi transportatorii, producătorii de autoturisme, metale de bază şi textile. În schimb, furnizorii de servicii de comunicaţii precum şi retailerii de alimente, produse farmaceutice, computere şi electronice se descurcă mult mai bine.