Încrederea în economia României a crescut în luna martie pentru a patra lună consecutiv, cu un ritm lunar de 0,5 puncte, atingând valoarea de 91,3 puncte faţă de 90,8 puncte în februarie, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni, conform indicatorilor de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană. Creşterea încrederii în economia locală este sub creşterea din zona Euro, unde indicatorul corespunzător a urcat cu un ritm lunar de 7,6 puncte, până la 101,0 puncte. Evoluţia mai slabă a ESI la nivel local se datorează într-o anumită măsură reintroducerii de restricţii de către Guvernul României ca urmare a reintensificării pandemiei.
Anterior declinului suferit în lunile octombrie şi noiembrie, indicatorul de încredere în economia României crescuse cinci luni la rând, avans asociat revenirii din perioada lockdown-ului economic şi social. Indicatorii Comisiei (ESI) vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene în luna martie şi are un o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice.
Statisticile Comisiei indică continuarea procesului de ameliorare a încrederii în economie, pentru a patra lună consecutiv, dat fiind că intensificarea crizei sanitare a fost contrabalansată de accelerarea procesului de vaccinare şi de mixul relaxat de politici economice în implementare, consideră Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.
Evoluţia ESI a fost determinată de ameliorarea încrederii în sectorul de servicii, indicatorul corespunzător urcând pentru a patra lună consecutiv, cu o dinamică lunară de 2,1 puncte la -16,8 puncte, maximul din octombrie. În zona Euro, indicatorul de încredere în servicii s-a majorat cu un ritm lunar de 7,7 puncte la -9,3 puncte în luna martie, cel mai ridicat nivel din martie 2020.
Pe de altă parte, indicatorul de încredere din industria din România s-a diminuat cu 0,5 puncte lună/lună la -3,6 puncte în martie, evoluţie divergentă raportat la dinamica din zona Euro unde s-a înregistrat o creştere lunară de 5,1 până la 2,0 puncte. Totodată, indicatorul de încredere în sectorul de construcţii din România s-a diminuat cu un ritm lunar de 1,9 puncte la -11,1 puncte în martie, minimul din decembrie, evoluţie divergentă comparativ cu cea din zona Euro, unde încrederea a urcat cu 0,2 puncte la -2,7 puncte.
De asemenea, indicatorul de încredere în sfera comerţului cu amănuntul s-a ajustat cu un ritm lunar de 7,5 puncte la 0,9 puncte în România în luna martie. Rădulescu notează că evoluţia poate fi interpretată sub forma unei normalizări după avansul puternic înregistrat în luna februarie, de 8,4 puncte lună/lună. În zona Euro, indicatorul de încredere în sfera comerţului cu amănuntul s-a majorat cu 6,9 puncte la -12,2 puncte în martie.
Analiştii BCR arătau recent că redresarea economică s-a oprit în martie pe fondul semnelor privind valul trei al pandemiei.
"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţia economiei arată că redresarea s-a oprit în martie pe fondul semnelor privind valul trei al pandemiei. În primele trei săptămâni din luna martie, activitatea economică s-a situat la 95% din media unei luni pre-criză faţă de 96% în februarie. Datele istorice sunt revizuite. Mobilitatea spre locurile de muncă a scăzut uşor iar poluarea aerului cu NO2 s-a redus mult, cu toate că aceasta este influenţată şi de condiţiile meteo. Datele provizorii în afara eşantionului analizat - intervalul 21-27 martie, în condiţiile în care indicele nostru se opreşte pe 19 martie - arată o creştere a căutărilor «ajutor şomaj» pe Google ca urmare a pesimismului celor care vor avea activitatea afectată de noile restricţii", arată analiştii BCR.
Noile restricţii pentru combaterea epidemiei de Covid, aprobate în şedinţa guvernului de joia trecută, au început să se aplice în mod oficial de duminică. Acestea includ închiderea magazinelor la ora 18:00 şi interzicerea circulaţiei după 20:00 pe toată durata săptămânii în zonele unde incidenţa depăşeşte 7,5 cazuri la mia de locuitori. Aplicarea doar în weekend (vineri, sâmbătă şi duminică) a acestor restricţii se face acolo unde incidenţa cazurilor este de sub 4 la mie. Bucureştiul are o indicenţă de peste 7 cazuri la mia de locuitori.
Minuta celei mai recente şedinţe de politică monetară a BNR arată că, în perspectiva apropiată, redresarea activităţii economice va decelera probabil puternic în semestrul întâi din acest după ritmul mult peste aşteptări din trimestrul al patrulea din 2020. BNR arată că există posibilitatea ca PIB-ul să revină la nivelul pre-pandemie la jumătatea anului curent.