"INDEPENDENTA" BCE TREBUIE SĂ SCHIMBE REGULILE DIN MERS PENTRU A AJUTA ITALIA Mai există şi altceva dincolo de motivaţia politică a tiparniţei europene?

Lansarea programului de relaxare cantitativă al BCE, în 2015, a fost însoţită de publicarea unor reguli cu privire la distribuirea achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale, în funcţie de aportul fiecărei ţări din zona euro la capitalul instituţiei.

Aşa-numita "cheie de capital" individuală depinde de ponderea populaţiei şi a Produsului Intern Brut în totalul de la nivelul zonei euro. De exemplu, cheia de capital a Italiei a fost de 12,3% la începutul anului 2015, echivalentă cu 1,33 miliarde de euro, conform datelor de pe site-ul BCE.

După circa doi ani de la iniţierea PSPP (Public Sector Purchase Programme), aceste reguli se pare că au devenit opţionale, la fel cum s-a întâmplat cu numeroase alte directive şi reglementări europene de la declanşarea crizei datoriilor suverane.

Conform datelor oficiale, BCE a "cumpărat", prin tipărire, mai multe obligaţiuni ale Italiei, Franţei, Germaniei, Olandei, Spaniei şi Belgiei decât era permis dacă se respecta cheia de capital. Pentru celelalte ţări din zona euro, achiziţiile s-au situat sub cota permisă, în condiţiile în care BCE nu a cumpărat deloc obligaţiuni ale Greciei.

O analiză recentă de la Societe Generale arată că "BCE pare să creadă că programul de relaxare cantitativă poate fi utilizat ca un instrument tactic pentru reducerea riscului politic", după cum scrie Holger Zschäpitz, editorul financiar al cotidianului Die Welt, pe contul său de Twitter.

"Generozitatea" BCE s-a manifestat mai ales în cazul Italiei. Datele prezentate de Societe Generale arată că BCE a depăşit cu 2,5% cota de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale Italiei, iar depăşirea pentru Franţa s-a apropiat de 1%.

Pentru Portugalia s-a înregistrat un "deficit" de circa 1,5% din cheia de capital, echivalent cu 10 miliarde de euro, în condiţiile în care s-a atins o altă limită, de 33% din totalul obligaţiunilor emise de un membru al zonei euro.

De ce a cumpărat BCE un volum aşa de mare al obligaţiunilor Italiei? Răspunsul este oferit de o analiză a băncii de investiţii Jefferies International: Banca Centrală Europeană a trebuit să compenseze vânzările record din portofoliile băncilor comerciale italiene.

"Datele arată că BCE se pregăteşte discret să îşi forţeze propriile reguli, inclusiv în ceea ce priveşte subiectul sensibil al cotelor de achiziţie pentru obligaţiunile guvernamentale", scrie şi Reuters.

Agenţia de ştiri aminteşte că limitele au fost stabilite pentru a "convinge" criticii, în special cei din Germania, să accepte lansarea programului de tipărire. Conform datelor de la Reuters, BCE şi Banca Italiei au cumpărat obligaţiuni emise de Guvernul de la Roma în valoare de 9,6 miliarde de euro în iulie 2017, cu aproape 1,5 miliarde de euro peste cota legală.

Cota de achiziţie a fost depăşită şi pentru Franţa şi Spania, în condiţiile în care depăşirea în cazul Italiei a înregistrat un nivel record.

Conform articolului de la Reuters,s BCE va amâna decizia referitoare la prelungirea programului de relaxare cantitativă până în octombrie 2017.

Oare ce mai înseamnă legalitate în UE şi în zona euro?