Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut la 60,7 puncte în februarie

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna februarie cu 8,6 puncte până la valoarea de 60,7 puncte. Această situaţie s-a datorat majorarii ambelor componente ale indicatorului, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (martie 2025) a scăzut marginal faţă cea înregistrată în exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,46%, cea mai mică valoare din noiembrie 2021. În, acelaşi timp, peste 83% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0029 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0500 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 54% anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 58% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 38% consideră că acestea sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,5% (valoarea în creştere faţă de exerciţiul anterior), iar anticipaţiile de creştere economică s-au redus si se situează la 2,5%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 52% în următoarele 12 luni.

Adrian Codirlaşu, CFA - Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România declară: "Ulterior şocului fiscal din ianuarie, care a redus încrederea în economie, în februarie încrederea în economie a revenit către trendul din a două partea anului anterior. În privinţa riscurilor pe un orizont de 10 ani, pe primul plan rămân tot riscurile geopolitice, în special dezinformarea, conflictele armate între state precum şi atacurile cibernetice".

În exerciţiul din luna februarie a fost continuat sondajul privind riscurile care pot afecta România, însă de data aceasta orizontul a fost de 10 ani. Conform răspunsurilor participanţilor: Principalele riscuri anticipate pentru următorii 10 ani provin tot din afară economiei şi anume riscul de conflicte armate între state, riscul de dezinformare precum şi riscul de atacuri cibernetice. Pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de lipsă de forţă de muncă precum şi riscul de ne-sustenabilitate a datoriei publice. Riscurile climatice sunt încă plasate pe ultimul loc, fiind în creştere puternică în ceea ce priveşte intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum şi poluarea.