Industria lemnului, în secţiune

Negat, coafat, acoperit, jaful din pădurile autohtone iese la lumină în toată hidoşenia sa. Ceea ce presa şi oamenii simpli au relatat/constatat este acum confirmat de la cel mai înalt nivel. Acuzaţiile sunt grave, iar faptul că un ministru acuză fosta guvernare că a încercat să ascundă realitatea nu trebuie să rămână fără urmări.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe a declarat, recent, într-o conferinţă de presă, că în ţara noastră se taie neautorizat, într-un an, aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn.

O analiză realizată de Frames evidenţiază că, dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, în volum, segmentul monitorizat de stat.

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

Costel Alexe a spus, săptămâna trecută, că cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva.

Analiza Frames arată: "Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale".

Printre altele, ministrul de resort a precizat că primul lucru pe care a dorit să-l vadă când a venit la minister a fost raportul Inventarului Forestier Naţional: "Eram familiarizat cu subiectul din discuţiile de la Comisia de Mediu din Cameră şi din articolele din presă, însă eram curios să văd varianta oficială. Am descoperit acolo nişte cifre şocante, atât de şocante încât la prima citire mi-a fost greu să le cred. L-am chemat la minister pe domnul Marin Gheorghe, responsabilul pentru realizarea IFN (n.r. Inventarul Forestier Naţional), să-mi explice exact cum s-a derulat tot procesul de documentare, care au fost tehnicile folosite, care sunt indicatorii, iar după ce am ascultat toate explicaţiile, vă spun că am acceptat în integralitate acest raport. Datele de acolo sunt reale, pot să vă confirm astăzi că, în România, se taie într-un an de zile aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale. Faptul că acest raport a fost ţinut la sertar mai bine de un an de către fosta conducere a ministerului este cu atât mai grav".

Oficialul este de părere că fostul Guvern a încercat să ascundă faptul că sub mandatul lui au fost tăiaţi peste 60 de milioane de metri cubi de lemn fără autorizaţie: "Probabil că, dacă nu ar fi existat succesul moţiunii de cenzură şi înlocuirea Guvernului Dăncilă, şi astăzi ministerul ar fi negat existenţa aces­tor cifre. Eu, ca ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, nu numai că accept datele din acest studiu, dar am decis să-l sprijin pe domnul Marin Gheorghe (n.r. directorul Inventarului Forestier) cu toate resursele financiare şi logistice pentru a derula şi ciclul III al Inventarului Forestier Naţional.

Ciclu III care, apropo, a fost întârziat tot de PSD mai mult de un an. Probabil că voiau să îl amputeze definitiv, aşa cum au făcut cu SUMAL şi Inspectorul Pădurii".

Potrivit analiştilor Frames, tăierile ilegale trebuie puse în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu.

"Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, aces­tea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire", opinează sursele citate.

Acestea apreciază şi că statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri: "Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregis­trat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile''.

Potrivit experţilor, trebuie făcută o diferenţă clară între cei care exploatează legal pădurile din România şi cei care o fac ilegal.

Cercetarea Frames subliniază: "Este esenţial ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel dras­tic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezas­truoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie".

La instalare, Costel Alexe a anunţat că are în plan o serie de măsuri care ar ajuta la stoparea tăierilor ilegale: "Privind trasabilitatea lemnului, anul viitor bugetul de stat va cuprinde cu siguranţă sumele pentru achiziţia de hărţi satelitare (...) Montarea GPS-urilor pe maşinile care vor transporta materialul lemnos este obligatorie. Vom întări capacitatea de control a gărzilor forestiere (...). Politicile de mediu ce ţin de păduri nu vor fi luate doar cu specialiştii din interior întrucât consider că în cadrul societăţii civile sunt oameni cu expertiză poate la fel de bună sau mai bună decât sunt colegii care astăzi fac parte din minister".

• Lumea pădurilor în cifre

Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge, în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie, arată analiza realizată de Frames. Cercetarea subliniază că cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde euro, cu mai mult de 100 milioane euro peste cifra de anul trecut.

Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde lei (2,4 miliarde euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 miliarde lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 milioane lei în 2010 la 678,1 milioane lei anul trecut.

Analiştii companiei de consultanţă afirmă: "2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde euro".

Printre altele, analiza citată menţionează: "O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia «aurului verde», cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să creas­că semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610)".

Conform datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

În acelaşi timp, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

Adrian Negrescu, managerul Frames, consideră: "După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor".

• Radiografia jucătorilor din pădure

Holzindustrie Schweighofer, companie redenumită recent HS Timber Productions, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă.

Potrivit analizei Frames, compania cu acţionariat austriac a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde lei (374 milioane euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro).

"Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă'', afirmă analiştii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1779 de persoane, nivel dublu faţă de cel din anul 2008. Din 2003, societatea a investit 800 de milioane de euro la noi în ţară.

Legat de sustenabilitatea şi de trasabilitatea materialului lemnos, Dan Bănacu, directorul general al companiei, consideră că sistemul trebuie să fie perfecţionat, iniţiativele societăţii comerciale pe care o conduce completându-le pe cele guvernamentale.

Datele HS Timber Productions arată că, în prezent, compania procesează aproximativ 6% din lemnul pus pe piaţă în ţara noastră, importând, anul trecut, 46% din materialul lemnos procesat, 54% fiind achiziţionat de pe piaţa internă.

Potrivit reprezentanţilor săi, societatea se aprovizionează din 14 ţări europene, dintre care trei sunt state non-UE (3% din materia primă).

Conform reprezentanţilor companiei din Austria, anul acesta, volumul importurilor a egalat volumul achiziţiilor din România, în contextul în care lemnul românesc este mai scump decât cel din alte ţări ale Europei - 86 euro/mc în România; 65 euro/mc în Austria; 50 euro/mc în Cehia; 55 euro/mc în Germania; 65 euro/mc în Slovacia. În aceste condiţii, exporturile ţării noastre se diminuează din pricina scăderii competitivităţii sectorului forestier - exporturile româneşti de lemn s-au micşorat cu 45%-50%, în ultima perioadă, iar cele ale HS Timber Productions cu 30%, după cum a spus Dan Bănacu, în octombrie.

Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea "aurului verde" al ţării se aflau, în 2018, Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro).

În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor din ultimii zece ani este semnificativă.

În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 - de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere a business-ului şi mai mare, de la 158,1 milioane lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milionae euro), Silvania International Prod SRL (Bis­triţa-Năsăud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacău (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).

Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Sucea­va (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).

Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aproximativ 100.000 lei, în condiţiile în care pes­te 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

"Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care inves­titorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan", evidenţiază analiştii de la Frames.