Inflaţia din mai - mai mică decât cea din aprilie

• Supraîncălzirea economiei poate determina banca centrală să majoreze dobânda de politică monetară, spun analiştii

Inflaţia din ţara noastră a crescut cu 8,46% în mai 2008, comparativ cu aceeaşi lună din 2007, anunţă Institutul Naţional de Statistică, arătând că nivelul atins de acest indicator luna trecută este mai scăzut comparativ cu cel din aprilie 2008 (8,62%). Comparativ cu luna precedentă, inflaţia a sporit cu 0,49% în mai. Ponderea principală în această evoluţie au avut-o mărfurile alimentare, a căror creştere a fost de 11,77% şi serviciile, care s-au majorat cu 8,41%.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, este de părere că situaţia este una normală, aşteptată, datorită efectului de bază care are loc în această perioadă, urmând ca, în lunile următoare, situaţia să revină la normal. Domnia sa consideră că inflaţia va fi în jur de 6,5%-6,8% la sfârşitul acestui an.

Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank, susţine, la rândul său, că această dinamică a fost una aşteptată, lucrul îmbucurător fiind acela că influenţa produselor alimentare este mai mică comparativ cu celelalte luni.Totodată, domnia sa consideră că preţurile volatile din coşul indicelui preţului de consum, mai exact legumele şi fructele, îşi vor încetini influenţa asupra inflaţiei, şi chiar ar putea scădea în lunile următoare.

Economistul Raiffeisen Bank apreciază că, în lunile iunie şi iulie, inflaţia va atinge nivelul maxim, în jur de 9-9,3%, posibil 10%, în condiţiile creşterilor mari ale preţurilor administrate.

Domnia sa susţine că, aceas-tă situaţie, cumulată cu supraîncălzirea din economie, ar putea determina Banca Naţională să mărească dobânda de politică monetară la următoare şedinţă, din 26 iunie.

Şi guvernatorul BNR recunoaşte că există riscul de supraîncălzire, semnalat de dezechilibrele existente între economisire şi investiţii. Pe de altă parte, Mugur Isărescu consideră că deficitul bugetar ar putea scădea în acest an, sub 2% din produsul intern brut, în condiţiile înregistrării unor venituri mai mari pe baza creşterii economice şi a unor cheltuieli controlate.

• Fără avertisment pentru deficitul bugetar

La Comisia Europeană a avut loc, ieri, întâlnirea în care autorităţile de la Bruxelles au decis dacă ţara noastră va primi avertisment cu privire la pericolul unui deficit bugetar excesiv şi la îndepărtarea de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Surse europene ne-au declarat că ţara noastră nu a primit avertisment, lucru aşteptat de preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, Dragoş Cabat. În opinia sa, condiţiile economice internaţionale sunt suficient de dificile, multe ţări europene având creşteri economice slabe şi deficite bugetare depăşite. Cum revenirea economiei externe este puţin probabilă până în luna septembrie, domnul Cabat susţine că ţara noastră nu va primi avertisment, ci doar recomandări din partea Comisiei Europene.

Şi analistul Moody"s, Kenneth Orchard, consideră că procedura de deficit excesiv este puţin probabilă în viitorul apropiat, deoarece veniturile bugetare sunt mari datorită creşterii economice actuale. Domnia sa avertizează că bugetul va fi sub presiune în condiţiile unei încetiniri a economiei, care va începe din anul 2009.

Cea mai mare îngrijorare a agenţiei Moody"s priveşte reacţia guvernului în momentul scăderii veniturilor bugetare, odată cu încetinirea creşterii economice. "Cheltuielile guvernametale au crescut într-un mod alert în ultima perioadă, la fel şi veniturile. Rectificările vor fi probabil necesare, pentru a preveni creşterea defictului bugetar", ne-a decalrat Kenneth Orchard.

Ionuţ Dumintru, economistul Raiffeisen Bank, consideră că pericolul avertismentului nu a trecut, existând posibilitatea să îl primim cât de curând.