Inflaţia face paşi înapoi în Europa, dar România mai are de aşteptat

Majoritatea statelor europene care au raportat deja inflaţia anualizată pe noiembrie au consemnat valori în scădere, dar sunt şanse reduse ca exemplul să fie urmat şi de preţurile autohtone (Institutul de Statistică anunţă astăzi datele pentru România), din cauza unui efect de bază.

Conform Trading Economics, cel mai mare pas înapoi l-au făcut preţurile din Olanda, unde inflaţia anualizată s-a redus de la 14,3% la 9,9% în noiembrie. O scădere importantă avem şi în Belgia, de la o inflaţie anualizată de 12,2% la 10,6%.

Reduceri în jur de un punct procentual se consemnează în Norvegia (de la 7,5% la 6,5%), Luxemburg (de la 6,9% la 6%), Estonia (de la 22,5% la 21,3%) şi Danemarca (de la 10,1% la 8,9%).

Corecţii ceva mai mici avem în Austria (de la 11% la 10,6%), Belarus (de 15,2% la 13,3%), Cipru (de la 8,8% la 8,7%), Germania (de la 10,4% la 10%), Grecia (de la 9,1% la 8,5%), Irlanda (de la 9,2% la 8,9%), Polonia (de la 17,9% la 17,4%), Portugalia (de la 10,1% la 9,9%), Rusia (de la 12,6% la 12%). Chiar şi inflaţia din Turcia s-a redus de la 85% la 84%.

Stagnări au fost în Franţa (la 6,2%) şi Italia (la 11,8%).

Există însă şi raportări în creştere. În Ungaria preţurile sunt mai mari în noiembrie (22,5% este rata anualizată a inflaţiei faţă de 21,1% în octombrie). La fel în Slovenia (de la 9,9% a urcat la 10%).

În zona euro avem o reducere de la 10,6% la 10.

Dacă acesta este deja vârful sau dacă îl vom vedea la începutul anului 2023, este încă incert, spune Philip R. Lane, membru în Comitentul Executiv al BCE, aprecind: "Este, probabil, prea devreme pentru a considera că preţurile au atins un maxim, dar aş fi în mod rezonabil încrezător în a spune că suntem aproape de inflaţia de vârf. Dar dacă acesta este deja vârful sau dacă îl vom vedea la începutul anului 2023, este încă incert. Principala incertitudine vine din faptul că am văzut o volatilitate atât de mare a preţurilor gazelor. În unele ţări, preţurile de consum s-au mişcat foarte mult, în timp ce în altele, de exemplu, unele companii de utilităţi nu au terminat majorările preţurilor, astfel încât nu exclud o inflaţie suplimentară la începutul anului viitor. După ce am trecut de primele luni ale anului 2023, în primăvară sau vară, ar trebui să asistăm la o scădere considerabilă a ratei inflaţiei. Drumul inflaţiei de la nivelurile actuale foarte ridicate înapoi la 2% va necesita însă timp".

Cum s-a comportat inflaţia din România în noiembrie urmează să aflăm asăzi, dar în octombrie am avut un pas înapoi destul de consistent, de la 15,9% inflaţie anualizată la 15,3%.

Din păcate, cum anul trecut în noiembrie am avut inflaţie zero raportată la octombrie 2021, orice comparaţie cu această lună va fi defavorabilă acum, iar inflaţia din România va face figură separată faţă de modul în care decurg acum ostilităţile în UE pe frontul preţurilor.

Din păcate, inflaţia va creşte cu certitudiine în noiembrie, în România, din cauza efectului de bază, asta deoarece în urma unor politici sociale de temperare a creşterii preţurilor utilităţilor am avut inflaţie zero în noiembrie 2021, estimează Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Cel mai probabil aceasta se va situa peste 16% în valori anualizate, în noiembre 2022, ne-a precziat analistul. "Pentru următoarele luni lucrurile arată însă mai bine din perspectiva preţurilor - mă refer la scăderea generalizată a preţurilor mărfurilor, la reducerea cotaţiilor dolarului. Iar sistemul bancar are acum lichiditate în exces din noiembrie (pe fondul deficitului cu care operează Ministerul Finanţelor pe final de an s-au făcut injecţii de lichiditate în ultima vreme), după ce luni bune se confruntase cu un deficit, ceea ce înseamnă că presiunea pe dobânzi va fi mai mică", conform lui Ionuţ Dumitru.

Deocamdată, pe baza pasului înapoi din octombrie şi a îmbunătăţirii lichidităţii din sistemul bancar, s-au ajustat şi dobânzile, atât la credite, cât şi la titlurile de stat pentru populaţie.

Astfel, dacă pe 10 noiembrie Robor la 6 luni era 8,2%, pe 9 decembrie acesta scăzuse la 7,9%. Similar pentru Robor la 3 luni - scădere de la 8,1% la 7,7%.

În ceea ce priveşte titlurile de stat, Ministerul Finanţelor a redus randamentele atât pentru programul Tezaur, cât şi pentru Fidelis. Titlurile Tezaur în lei se vând în decembrie la dobânzi de 7,65% la un an şi 7,80% la doi ani, iar cele din programul Fidelis la dobânzi de 7,65% la un an şi 8% la 3 ani. Reducerea faţă de octombrie este importantă pentru că în acel moment titlurile din programul Tezaur purtau dobânzi de 8,7% la un an şi de 9,15% la 2 ani.

Dacă inflaţia ar fi cotinuat să scadă în noiembrie, atunci ne puteam aştepta ca dobânzile la titlurile de stat să fie mai mici la emisiunile din ianuarie, iar cei care cochetau cu ideea unei investiţii în aceste zile pot lua o decizie mai uşor începând de marţi, când se va anunţa inflaţia pe noiembrie şi la noi (dacă inflaţia creşte atunci vor aştepta următoarea emisiune din ianuarie cu dobânzi mai bune-cel mai probabil, dacă această scade pot cumpără titlurile oferite în decembrie).

Similar, creşterea inflaţiei nu va fi o veste bună pentru debitorii legaţi de Robor, cei cu creditele legate de IRCC urmând să suporte oricum noi creşteri ale ratelor din ianuarie, când IRCC se va apropia de 6% (indicele se calculează cu un decalaj faţă de valorile actuale din piaţă monetară).

După toate aparenţele, vom rivaliza însă cu Ungaria la acest aspect (acolo inflaţia este alimentată şi de deprecierea mare a forintului în faţa euro, leul rămând până acum foarte stabil în acest an), urmând să ne raliem evoluţiilor din marea majoritate a statelor europene, care au simţit o inflaţie în scădere încă din noiembrie, de anul viitor.

Dragoş Cabat, analist economic, consideră că inflaţia va cunoaşte un nou puseu de creştere în România, la începutul lui 2023, pe fondul majorărilor de salarii şi pensii din ianuarie: "Cum se întâmplă de obicei când la populaţie ajung mai mulţi bani, o parte din aceste fonduri suplimentare se pot simţi în preţuri. În ceea ce priveşte scăderile abrupte din pieţele de mărfuri în ultima vreme, le-aş pune şi pe seama politicii zero Covid din China, dar pe măsură ce restricţiile vor fi ridicate şi acolo evoluţiile se pot inversa".