Inflaţia i-a silit pe investitori să accepte mai mult risc

Inflaţia ce a atins recorduri nemaiîntâlninte de decenii şi creşterea ratelor dobânzilor au adus schimbări în preferinţele investitorilor din ţara noastră în fonduri mutuale, care au început să accepte mai mult risc în portofolii, după cum sugerează datele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Numărul investitorilor în fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, cele care deţin ponderea cea mai mare atât din punctul de vedere al activelor administrate cât şi ca participanţi, a început să scadă de la finele anului 2021, adică la câteva luni după ce performanţa acestor tipuri de fonduri a început să se deterioreze pe fondul creşterii dobânzilor. Practic, în luna iunie a acestui an, fondurile locale de obligaţiuni distribuite în ţara noastră aveau circa 236.600 de investitori, cu 6,7% sub cei din iulie 2021, după un maxim de aproape 260.700 în noiembrie anul trecut.

În schimb, numărul investitorilor în fondurile de acţiuni, instrumente mai riscante dar cu potenţial de câştig mai mare, şi-a continuat creşterea susţinută ce se manifesta încă din primăvara lui 2021. Astfel, în iunie fondurile de acţiuni locale ajunseseră să aibă aproape 50.400 de investitori, cu 75% mai mulţi faţă de iulie anul trecut, în timp ce în iulie 2020 numărul era de numai 16.100 de investitori. O tendinţă asemănătoare se manifestă şi în cazul fondurilor diversificate, ce au o componentă de acţiuni.

• Milan Pruşan: "Investitorii au înţeles beneficiul diversificării către clase de active ce pot genera randamente semnificative pe un orizont de timp ceva mai lung"

Milan Pruşan, Managing Director în cadrul NN Investment Partners, observă că investitorii din ţara noastră încep să acorde o atenţie tot mai mare investiţiilor cu un grad de risc mai ridicat, prin diversificarea către clase de active ce pot genera randamente semnificative pe termen lung.

Managerul de fond ne-a transmis: "Contextul inflaţionist pe care îl parcurgem începând cu a doua jumătate a anului 2021 a determinat o schimbare a evoluţiei pieţelor financiare şi, în mod automat, a interesului pentru diversele alternative investiţionale pe care clienţii români le-au preferat în portofoliile individiuale".

Milan Pruşan a adăugat: "Dacă scăderea randamentului fondurilor de obligaţiuni a determinat o diminuare relativ rapidă a interesului pentru această clasă de active, în cazul fondurilor de acţiuni dinamica este diferită. Dincolo de potenţialul de creştere al principalilor indici bursieri de la Bucureşti, având în vedere amprenta semnificativă a sectoarelor energetic şi financiar pe piaţa locală, observăm în rândul investitorilor români o atenţie din ce în ce mai semnificativă pentru alternativele investiţionale cu un nivel de risc mai ridicat. Putem spune că o parte din ce în ce mai importantă dintre investitori au accesat o treaptă mai ridicată a nivelului de risc asumat la nivelul portofoliului personal. Au înţeles şi însuşit beneficiul diversificării către clase de active ce pot genera randamente semnificative pe un orizont de timp ceva mai lung, fapt ce a determinat şi o parcurgere mai eficientă a episoadelor de volatilitate ridicată din prima jumătate a anului 2022".

În ultimii trei ani, primele cinci cele mai performante fonduri distribuite în ţara noastră (locale şi străine) au fost toate de acţiuni, randamentele situându-se între 156% şi 49%. În cazul obligaţiunilor, doar un fond are o performanţă de peste 10%, iar multe au randamente negative, conform datelor AAF.

• Dan Popovici: "Investiţiile în fonduri cu o componentă de acţiuni, istoric, au generat performanţe net superioare altor instrumente de economisire, iar acest lucru a început să fie înţeles de mai mulţi români"

Dan Popovici, CEO OTP Asset Management România, spune că o explicaţie pentru dinamica diferită între evoluţia numărului de investitori în fondurile cu venit fix şi cea a numărului de investitori în fondurile cu o componentă de acţiuni poate fi dată de creşterea puternică a volatilităţii fondurilor de venit fix, în contextul creşterilor de dobândă şi a inflaţiei ridicate.

"O parte importantă din investitorii în fonduri de venit fix nu erau pregăţiţi să suporte această volatilitate, unii dintre ei considerând investiţia în fonduri de obligaţiuni similară cu un plasament într-un depozit bancar. Odată cu creşterea volatilităţii şi apariţia unor performanţe negative generate de aceste fonduri, aceşti investitori au preferat să renunţe la investiţiile lor şi să îşi ducă banii înapoi în depozite bancare. Trebuie spus că există o categorie largă de investitori care au un apetit de risc relativ scăzut şi care nu acceptă cu uşurinţă fluctuaţii ridicate a valorii economiilor personale. De asemenea, chiar dacă unii investitori declară că au un orizont de investiţii lung, în momentele de stres ale pieţelor financiare, renunţă la investiţiile avute şi se retrag spre depozite bancare şi conturi de economii", ne-a transmis directorul de la OTP Asset Management România.

Pe de altă parte, Dan Popovici este de părere că unii investitori, care au simţit că pot suporta o volatilitate ridicată, au preferat să îşi mute investiţia în fonduri cu un grad de risc ceva mai ridicat, dar care au potenţial să ofere pe termen mediu şi lung randamente superioare ratei inflaţiei.

"Aşa cum am spus de multe ori, investiţiile în fonduri cu componentă de acţiuni, istoric, au generat performanţe net superioare altor instrumente de economisire, iar acest lucru a început să fie înţeles, de mai mulţi români", a punctat reprezentantul OTP Asset Management România.

• "Volatilitatea fondurilor de acţiuni constituie un avantaj atunci când economiseşti regulat", spune Dan Popovici

Nu în ultimul rând, directorul societăţii de administrare a investiţiilor afirmă că un număr semnificativ de români au început să investescă constant, în principal în fondurile cu o componentă de acţiuni, cumpărând astfel la preţuri atractive şi construindu-şi un portofoliu cu un preţ mediu atractiv.

"Un alt factor important în creşterea numărului de investitori în fondurile de acţiuni consider că a fost efortul prelungit al administratorilor de fond şi al grupurilor bancare din România de a populariza investiţiile regulate, pe termen lung, prin programe de economisire automată. Astfel, un număr semnificativ de români au început să investescă sume mici de bani (100 - 200 lei) lunar, prin intermediul acestor programe. Cele mai multe dintre aceste investiţii s-au îndreptat către fondurile cu o componentă de acţiuni, volatilitatea acestor fonduri constituind un avantaj atunci când economiseşti regulat. Astfel, prin intermediul acestor programe, poţi cumpăra la preţuri diferite construindu-ţi un portofoliu cu un preţ mediu atractiv şi, în acelaşi timp, eliminând presiunea emoţiilor din procesul decizional de investiţii", spune Dan Popovici.

În ansamblu, numărul total al investitorilor în fondurile deschise locale distribuite în ţara noastră era în iunie de aproape 459.000, cu 10% peste cei din luna iulie a anului trecut. În iulie 2020 erau aproape 330.600 de investitori, conform datelor AAF.

Activele nete se ridicau la 19,7 miliarde de lei (patru miliarde de euro), cu 22% sub cele din iulie 2021. Fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix aveau active de 10,8 miliarde de lei, cu 34% sub cele de la jumătatea anului trecut, scădere apărută atât pe fondul diminuării valorii activelor cât şi a retragerilor nete. În schimb, valoarea activelor fondurilor de acţiuni a ajuns la 2,9 miliarde de lei, cu 12% mai mare decât cea din iulie 2021.

În ultimii doi ani, ponderea activelor fondurilor de acţiuni în totalul activelor fondurilor deschise din ţara noastră a urcat de la 8% în iulie 2020 la 18% în iunie 2022, în timp ce pentru fondurile de obligaţiuni a scăzut de la 67%, la 51%, la jumătatea acestui an. Totuşi suntem încă departe de standardele globale, unde cota de piaţă a fondurilor de acţiuni este de 62%, potrivit datelor AAF.