Inflaţia revine pe creştere, deşi cursul şi dobânzile făcuseră paşi înapoi

Rata inflaţiei în august a fost de 15,3% deşi în iulie începuseră să apară primele semne de optimsm după o scădere la 15%, de la 15,1% în iunie.

Creşterea s-a reluat, astfel, în august şi înţelegem acum şi aprecierea surprinzătoare a leului din ultima lună.

După ce am avut un curs leu-euro încremenit în jurul valorii de 4,94 lei/euro din toamna anului trecut, în august a început brusc să se aprecieze moneda naţională, o mişcare mai greu de înţeles având în vedere deficitele mari ale României şi dobânda de politică monetară redusă în comparaţie cu ţările din jur.

Dar, de la un curs mediu de 4,93 lei/euro în iulie am avut unul de 4,89 lei/euro în august, după ce am văzut şi o cotaţie record de 4,82 lei/euro lunea trecută. Ceea ce a făcut ca, pentru o perioadă scurtă, leul să concureze coroana din Cehia la aprecierea faţă de euro în 2022 în regiune, în ciuda fundamentelor economice. Acum moneda noastră naţională tinde să revină peste 4,9 lei/euro, după ce şi-a făcut datoria într-o primă etapă de cosmetizare a inflaţiei.

Faptul că inflaţia a crescut în august ne lămureşte, deci, că BNR a încercat doar să tempereze avansul preţurilor în ultimele săptămâni, mânuind pârghia cursului de schimb în direcţia aprecierii leului (suntem o economie bazată pe importuri).

Pe baza scăderii minuscule a inflaţiei din iulie, statul începuse să reducă şi randamentele la titlurile de stat, iar pentru populaţie, de pildă, dobânda la titlurile Tezaur cu maturitatea de un an scăzuse de la 8,25% în august, la 7,75% în septembrie. Similar, Robor la 3 luni avea o tendinţă de scădere, coborând sub 8%, la fel dobânzile la care statul se împrumută de la bănci.

Rămâne de văzut pe ce traiectorie se vor înscrie acestea de mâine, având în vedere că tendinţa de creştere a inflaţiei se reia.

• FMI oferă împrumuturi anti-inflaţie

Fondul Monetar Internaţional caută soluţii pentru a furniza finanţare de urgenţă statelor care se confruntă cu un dezechilibru al preţurilor produselor alimentare şi va discuta măsurile la reuniunea Comitetului executiv, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Planul, despre care nu s-a raportat anterior, va fi prezentat la o reuniune neoficială a Comitetului executiv al FMI.

Măsurile prevăd sprijinirea de către FMI a Ucrainei şi a altor ţări afectate sever de război, fără impunerea condiţiilor cerute într-un program obişnuit de finanţare. Amploarea şi domeniul de aplicare nu sunt încă clare, au precizat sursele.

Votul oficial pentru sprijinirea măsurii dezvoltată de echipa FMI în ultimele luni este aşteptat înainte de reuniunea anuală a Fondului din octombrie. Dacă planul va fi aprobat, va creşte temporar limita de acces existentă şi va permite tuturor statelor membre să împrumute suplimentar până la 50% din cota lor la FMI, conform Instrumentului rapid de finanţare şi Instrumentului rapid de credit.

Instituţia financiară cu sediul la Washington estima în iulie că inflaţia va ajunge anul acesta la 6,6% în economiile avansate şi la 9,5% în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă "riscuri clare" la adresa stabilităţii macroeconomice actuale şi viitoare.

Multe ţări din Africa şi alte state sărace, care se confruntă cu lipsa alimentelor şi foamete, au cerut majorarea fondurilor, dar încă nu se poate aprecia cu exactitate numărul ţărilor care vor solicita ajutor financiar suplimentar.

În multe state în curs de dezvoltare, alimentele sunt pe primul loc în coşurile de produse şi servicii ce stau la baza calculării inflaţiei, conform datelor FMI.