Inflaţia, sub aşteptări

fondul scumpirii gazelor şi a energiei electrice, care a diminuat efectul ieftinirii serviciilor şi alimentelor, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). Nivelul afişat de INS este mai mic faţă de cel anticipat de Banca Naţională şi de cei mai mulţi dintre analişti.

Dan Bucşa, economist-şef al Banvpost, anticipa o inflaţie mai mare faţă de rata anuală afişată de INS şi consideră că surpriza a venit din partea preţurilor volatile ale alimentelor care au scăzut mai mult decât se aştepta.

Economistul-şef al Bancpost apreciază că rata anuală a inflaţiei s-ar putea reduce până la sfârşitul anului, principalii determinanţi fiind efectul de bază favorabil (scoaterea din calcul a ratelor lunare mari înregistrate în a doua parte a anului trecut) şi reducerea preţurilor alimentare o dată cu obţinerea unei producţii agricole bune.

Pe de altă parte, Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA), apreciază că în acest moment "INS este singura instituţie care poate ţine inflaţia sub control". Domnia sa a explicat că nivelul sub aşteptări al inflaţiei nu este foarte realist şi că inflaţia resimţită de populaţie este mult mai mare. Anca Paliu, economist în cadrul Biroului Regional al Fondului Monetar Internaţional, din ţara noastră apreciază că factorii de risc identificaţi, atât interni cât şi externi s-au concretizat şi au condus la această evoluţie ascendentă a ratei inflaţiei.

Pentru sfârşitul anului, estimările FMI arată o reducere a ratei inflaţiei la sub 8%, cu posibilitatea revenirii în intervalul ţintă în 2009. Factorii de risc rămân preţurile la energie şi produse alimentare, politica fiscală şi politica veniturilor, ne-a daclarat Anaca Paliu.

Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, a fost surprins de ieftinirea bunurilor alimentare, mai mare faţă aşteptări. " Cred că este aproape cert că acesta a fost vârful de inflaţie pe anul acesta şi în lunile următoare este de aşteptat ca inflaţia anuală să scadă substanţial (cu circa 1% în August - la 8% şi Septembrie - la 7%)", a adăugat Ionuţ Dumitru. Domnia sa apreciază că lunile august şi septembrie ar putea să consemneze o inflaţie foarte apropiată de 0% sau chiar o deflaţie uşoară.

• Deprecierea leului se datorează schimbării sentimentului investitorilor faţă de ţările emergente

Întărirea leului de săptămâna trecută până la un curs de 3,4719 lei pentru un euro pare o poveste, BNR anunţând ieri un curs de 3,5644 lei pentru un euro.

Analiştii sunt de părere că deprecierea leului se datorează schimbării sentimentului investitorilor faţă de ţările emergente.

Dan Bucşa, economist şef al Bancpost, consideră că săptămâna trecută leul s-a apreciat ca urmare a creşterii neaşteptate a dobânzii de politică monetară şi a îmbunătaţirii sentimentului investitorilor internaţionali faţă de economiile emergente. Declanşarea războiului din Georgia a determinat refugierea investitorilor în plasamente în dolari americani. Ca urmare, monedele economiilor emergente au fost afectate, a explicat economistul Bancpost. În opinia lui dan Bucşa traiectoria viitoare a leului va fi afectată de situaţia politică internaţională şi de evoluţia economiei româneşti.

Liviu Voinea consideră evoluţia cursului de schimb se întoarce la normalitate şi că aprecierea la 3,5 lei pentru un euro de săptămâna trecută a fost un atac speculativ.

Anca Paliu apreciază că evoluţia cursului valutar înregistrează fluctuaţii zilnice, ca urmare a evoluţiilor interne dar şi a evoluţiilor economiilor emergente. Decizia BNR de majorare a ratei de politică monetară a crescut apetitul pentru moneda românească, cu atât mai mult cu cât în Polonia şi Ungaria ratele dobânzilor de politică monetară nu au fost majorate, iar în Cehia chiar s-a operat reducerea acesteia,a mai spus economistul FMI.

Dan Bucşa consideră că în acest moment nu se poate anticipa o decizie a Consiliului de Administraţie a Băncii naţionale. " Atât domnul Guvernator, cât şi comunicatul Consiliului de Administraţie şi Raportul Asupra Inflaţiei nu au exclus posibilitatea unor majorări ulterioare" a explicat economistul Bancpost.

Dan Bucşa apreciază că inflaţia de 6,6% prognozată de BNR poate fi atinsă la sfârşitul anului.

La rândul său Liviu Voinea este de părere că prognoza este realistă adăugând: "Când Guvernul şi BNR nu pot ţine inflaţia sub control o ţine Institul Naţional de Statistică".

Prognoza BNR privind inflaţia este inferioară prognozei FMI cu peste un punct procentual, iar atingerea prognozei este posibilă în condiţiile în care nu se vor materializa toate riscurile anticipate.

Estimarea Raiffeisen Bank pentru sfârşitul anului rămâne nemodificată (6,5%) ne-a declarat Ionuţ Dumitru. Domnia sa a adăugat: "Sunt şanse mari ca inflaţia la sfârşitul anului să fie în zona 6-6,5%, în condiţiile în care preţul petrolului a scăzut, iar alimentele vor fi în mod evident un factor dezinflaţionist puternic. Cred că prognoza BNR de 6,6% se bazează pe o prognoză de preţ al petrolului foarte pesimistă".

Măfurile alimentare s-au scumpit cu 10,4% în primele şapte luni din 2008 faţă de aceeaşi perioadă din 2007. Potrivit datelor INS acestea s-au ieftinit în ultima lună

Nivelul inflaţiei sub prognoza BNR şi a celor mai mulţi dintre analiştii din piaţă s-a datorat şi serviciilor care au fost mai ieftine cu 0,3 puncte procentuale în iulie comparativ cu iunie.

Cea mai semnificativă contribuţie la creşterea inflaţiei a venit din partea enegiei electrice gazelor şi încălzirii centrale care au fost mai scumpe cu 6,64% în iulie comparativ cu luna anterioară.