ING BANK: "Ratingul suveran al României nu va fi retrogradat în acest an, dar perspectiva va deveni negativă"

Ratingul suveran de credit al României nu va fi retrogradat în acest an, dar este posibilă o revizuire a perspectivei de rating de la "stabilă" la "negativă" din partea agenţiei Fitch, consideră analiştii ING în cel mai recent raport al băncii, publicat la finalul săptămânii trecute, ce vizează regiunea Europei Centrale şi de Est.

"Scenariul nostru de bază rămâne fără downgrade pentru 2020, dar este în cărţi atribuirea unei perspective negative din partea Fitch. S&P a ataşat ratingului României o perspectivă negativă în decembrie 2019 din cauza derapajelor fiscale şi a riscurilor suplimentare ce proveneau din legea creşterii pensiilor (cu o majorare de 40% inclusă în scenariul de bază al S&P), încetinirea economiei şi din ciclul electoral ce urmează. Nu vedem riscuri iminente de downgrade, dar pierderea ratingului de investment grade depinde dacă factorii de decizie pot să întărească politicile fiscale după 2020 (să reducă cheltuielile bugetare - n.r.), legând soarta României de rezultatul alegerilor (parlamentare)", scriu analiştii băncii.

Ratingul României de la cele trei agenţii internaţionale de rating importante este BBB- (Baa3 în cazul agenţiei Moody's), nivel aflat la limita inferioară a investment grade, adică recomandat pentru investiţii. O depunctare ar duce România în categoria "junk" (gunoi), ceea ce ar majora costurile de finanţare ale statului român şi ar duce la presiune suplimentară pe un buget care scârţâia şi înainte de incidenţa pandemiei de coronavirus. Deficitul estimat la începutul anului era de 3,6% din PIB, după un deficit de 4,5% anul trecut şi un deficit de 2,6% din PIB în 2016, înaintea guvernării PSD.

Potrivit analiştilor ING, principala îngrijorare a Fitch ţine de lipsa unui plan credibil pe termen mediu al PNL de inversare a deficitului bugetar. Totodată, spun specialiştii ING, agenţia Moody's va reconfirma, la 1 mai, cel mai probabil, ratingul suveran investment grade al României, în ciuda incidenţei pandemiei şi în condiţiile unei întăriri a capacităţii instituţionale.

"Există o şansă ca Fitch să revizuiască perspectiva ratingului BBB- la negativă (raportul va veni la 1 mai). În conversaţiile noastre cu Fitch, îngrijorările s-au învârtit în jurul lipsei unui plan credibil pe termen mediu pentru a inversa graduala deteriorare fiscală din ultimii ani, amânată suplimentar de lipsa unui mandat guvernamental clar până la alegeri. Răspândirea epidemiei vine la un moment nefericit şi ar putea fi exact ce este nevoie pentru a consolida perspectiva negativă. Ne aşteptăm ca Moody's să reafirme perspectiva sa stabilă pentru moment, în ciuda îngrijorărilor că epidemia de Covid-19 va duce la majorarea datoriei guvernamentale, în timp ce absenţa alegerilor anticipate vor duce la amânarea măsurilor de corecţie (fiscală). Înţelegem că Moody's pune un preţ mare pe consolidarea instituţiilor (institutional strength - eng.), unde am văzut câteva îmbunătăţiri în ultimul an. Notăm de asemenea că punctajul pe baza căruia Moody's acordă rating-ul a fost majorat la Baa1-Baa3 de la Baa2-Ba1", arată ING Bank în raport.

• Şomajul tehnic ar putea costa guvernul 6-7 miliarde de lei pe lună, recuperarea s-ar putea să fie mai lungă

Analiştii băncii mai scot în evidenţă că răspunsul guvernului la pandemia de coronavirus se ridică la mai puţin de 3% din PIB, acest lucru din cauza spaţiului fiscal limitat, şi că numărul angajaţilor ce vor intra în şomaj tehnic este defapt cu 50% mai mare decât cel estimat de guvern.

"Principala măsură de sprijin este de a plăti până la 75% din salarii pentru angajaţii în şomaj tehnic. (...) Estimările oficiale spun că până la 1 milion de oameni ar putea beneficia de măsură, dar tindem să credem că aceste măsurători sunt subestimate şi ne aşteptăm ca numărul să fie cu 50% mai mare. La vârf, (sprijinul) ar putea costa guvernul 6-7 miliarde de lei pe lună", se mai notează în raport.

Îngrijorarea principala a analiştilor ING este că mult-aşteptata recuperare economică în formă de grafică de V, preconizată să înceapă în trimestrul trei, ar putea să se transforme într-o recuperare îndelungată în formă de L, asta în funcţie de cât de lungă va fi perioada de închidere a activităţilor economice şi sociale.

"Ne-am revizuit recent estimarea de creştere pentru 2020 la -6,6% şi vedem puţine motive pentru a deveni optimişti. (...) Desigur, nu toate sectoarele suferă la acelaşi nivel, cu dinamici ceva mai bune aşteptate din zona de agricultură, sănătate, IT&C şi chiar construcţii", mai adaugă economiştii băncii.

• Importurile se vor prăbuşi mai rapid ca exporturile, deficitul fiscal va fi de 7,9% chiar şi fără majorarea pensiilor, iar datoria publică explodează

Criza actuală a prins România cu deficite gemene relativ mari, iar pe zona deficitului de cont curent se aşteaptă o îmbunătăţire în acest an din cauza faptului că importurile sunt aşteptate să se prăbuşească într-un ritm mai rapid decât exporturile. În ceea ce priveşte deficitul fiscal, ING prognozează o creştere a necesarului de finanţare de cel puţin 40 de miliarde de lei pentru restul anului 2020. "Estimăm că deficitul de cont curent se va micşora către 3,0% din PIB. Pe partea fiscală însă, aşteptăm o deteriorare din cauza combinaţiei nefericite de scădere a PIB, scădere a veniturilor bugetare şi creştere a cheltuielilor. Prognozăm un deficit fiscal de 7,9% în 2020 dar recunoaştem că există multe necunoscute în acest punct. Presupunem că majorarea pensiilor cu 40% nu va fi aplicată. Necesarul de finanţare ar trebui să crească cu cel puţin 40 de miliarde de lei pentru restul anului 2020. În consecinţă, estimăm că datoria publică în raport cu PIB va creşte la 42,1% în 2020 de la 35,4% în 2019", mai prognozează analiştii.

Joia trecută, ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu spunea că veniturile sunt aşteptate să scadă în acest an cu 20 de miliarde de lei, iar cheltuielile să crească cu 12-13 miliarde de lei, adică un plus de finanţat de 32-33 miliarde de lei, estimări mai pozitive decât ale analiştilor.

După cum a precizat şi ministrul Finanţelor, ING preconizează că finanţarea va fi atrasă în special din piaţa internă, urmată de pieţele externe şi instituţiile financiare internaţionale, iar relaxarea cantitativă decisă de BNR va facilita împrumuturile din piaţa domestică. "Cu toate acestea, pentru a avea un efect semnificativ, măsura va trebui - în viziunea noastră - să meargă dincolo de obiectivul imediat al «consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar». Asta pentru că considerăm că necesarul de finanţare al Ministerului Finanţelor este pur şi simplu prea mare şi imediat pentru ca piaţa să îl acomodeze. În consecinţă, va fi nevoie de achiziţii (de obligaţiuni din piaţa secundară) mult mai mari din partea BNR decât cele intenţionate iniţial", conchid analiştii.

De menţionat că majorarea datoriei publice la peste 40% este blocată prin legea plafoanelor bugetare adoptată în debutul anului la iniţiativa PNL. Legea stabileşte nivelul maximal al datoriei publice în raport cu PIB, iar orice trecere peste 40% necesită o modificare a legii respective. La finalul lunii ianuarie, datoria publică a României se ridica la un total de 392,15 miliarde de lei, echivalentul a 37,2% din PIB, din care circa jumătate este în moneda naţională, adică 195,47 miliarde de lei (vezi grafic).

Necesarul de finanţare al statului român s-a situat în fiecare din ultimii 30 peste putinţa sistemului bancar. Pentru acest an, înainte de incidenţa pandemiei, necesarul de finanţare se ridica la circa 87 miliarde de lei, din care 40 de miliarde deficit fiscal şi 47 miliarde de lei plata datoriei deja emise.