INS: Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a scăzut cu 6.200 de persoane, în ciclul 2023-2024

Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a ajuns, în ciclul 2023-2024, la 3,466 milioane de elevi şi studenţi, în scădere cu 6.200, comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Totuşi, în această marjă, populaţia şcolară a crescut în învăţământul liceal şi în învăţământul superior cu câte 1,1%, de la un an la altul. La sfârşitul anului şcolar 2022-2023, au absolvit învăţământul gimnazial 175.900 de elevi, cei mai mulţi în regiunea Nord-Est (19,0%), în timp ce în învăţământul liceal s-au înregistrat 143.400 de absolvenţi, mai puţin cu 1,9% comparativ cu anul şcolar anterior.

Potrivit sursei citate, numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2022-2023 a fost 505.000 de elevi şi studenţi, în creştere cu 0,3% raportat la perioada anterioară.

Datele INS relevă faptul că, în anul şcolar/universitar actual, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,4%) şi în educaţia timpurie (15,8%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 73% care au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul liceal, respectiv învăţământul superior sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+6.700 de elevi şi +5.900 studenţi/cursanţi).

De asemenea, în învăţământul postliceal au fost înscrişi 82.600 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,4%).

Statistica oficială arată că învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel profesional, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2023-2024 faţă de cel anterior (-9.500, respectiv -4.200).

La nivel general, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice. Totodată, pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (46,1%).

În acelaşi timp, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84%), în comparaţie cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2023-2024 au fost înscrişi în învăţământul superior 544.600 de studenţi, dintre care peste jumătate (55,4%) au fost studente. În context, cele mai atractive specializări în acest tip de educaţie au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,7% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,7% din total), potrivit datelor INS.

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2023-2024 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.000 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (530.500). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,6%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (fiecare cu o pondere de 1,7%).

Pe segmentul învăţământului superior, ponderea numărului de studenţi înscrişi, faţă de totalul fiecărei regiuni, a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,5%).

În ceea ce priveşte personalul didactic, în anul şcolar/universitar analizat, s-au înregistrat 245.000 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 persoane la un cadru didactic.

Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (83%), cât şi pe nivelurile: educaţia timpurie (99,7%), învăţământul primar şi gimnazial (82,1%), postliceal (79,1%), liceal (72,9%) şi profesional (67,3%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (53,4% din totalul absolvenţilor), 36,8% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,8% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de Bacalaureat s-au prezentat 131.300 de absolvenţi, dintre care 117.000 proveniţi din promoţia anului trecut (89,1%). Din acest total, au fost declarate promovate 101.300 de persoane (77,2%), din care 96.000 de persoane (82,1%) din promoţia anului 2023, informează INS.

În învăţământul profesional au absolvit 28.700 de elevi, iar în învăţământul postliceal 30.500 de elevi, în timp ce în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 126.500. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit, cu preponderenţă, din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12%).

Rata abandonului şcolar a înregistrat, în anul şcolar 2022/2023, următoarele valori: 1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar şi 1,2% în învăţământul gimnazial.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,1%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,9%), arată datele INS.