Capacitatea de cazare turistică era, la sfârşitul lunii iulie, cu 5,5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 328.300 locuri, cele mai multe camere suplimentare fiind înregistrate în pensiunile turistice şi agroturistice, urmate de hoteluri şi hosteluri, potrivit datelor INS.
Din totalul de 148.100 de camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie, exclusiv camerele din căsuţe, 64,4% (95.400 camere) erau în hoteluri.
Numărul de camere a crescut cu 2.173 în pensiunile turistice, cu 2.170 în pensiunile agroturistice, cu 1.666 în hoteluri, cu 867 în hosteluri, iar cu 270 în cabane turistice, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.
Din totalul locurilor de cazare, de 328.300, cele mai multe au fost în hoteluri (190.300 locuri), urmate de pensiunile agroturistice cu 35.200 locuri, pensiunile turistice cu 32.100 locuri, campingurile cu 15.000 locuri şi vilele turistice cu 14.500 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică, 76,2% din totalul camerelor au fost în structuri de primire turistică permanente.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,4% din totalul acestora, exceptându-le pe cele de la căsuţe, iar în taberele de elevi şi preşcolari, 56,2% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, 86.600 de locuri din numărul total s-au regăsit în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 83.400 de locuri au fost în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 63.400 în alte localităţi şi trasee turistice.
Totodată, 55.800 de locuri au fost în staţiuni din zona montană, 35.300 de locuri în staţiuni balneare, iar 3.900 de locuri în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea.
Din numărul total de locuri în hoteluri , 39,5% au fost în cele cu 3 stele, 31,6% în hoteluri cu 2 stele, 21,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,3% în hotelurile cu 5 stele, 2,9% în cele cu o stea şi 0,3% în hotelurile neclasificate pe stele.
Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (51,1% din total hoteluri) şi 2 stele (23,7%). De asemenea, au fost înregistrate 34 de hoteluri cu 5 stele, cu trei mai mult decât la 31 iulie 2014, şi 294 de hoteluri cu 4 stele, cu 27 mai multe.
La 31 iulie, erau neclasificate pe stele 116 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 120 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari, cu o pondere de 51,7% din total în acest an, similar anului trecut.
Din cele 1.545 hoteluri în stare de funcţionare, 5 hoteluri cu un total de 682 locuri nu erau clasificate pe stele.
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 32,9% au fost în alte zone, 26,7% în staţiunile din zona montană, 21,3 % au fost în Municipiul Bucureşti (exclusiv oraşul Tulcea), 10,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7% în staţiunile balneare şi 2% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost Braşov (886 structuri de cazare), Constanţa (755), Harghita (357), Sibiu (315) şi Prahova (314).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (26%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică, exclusiv camerele din căsuţe.
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 26,8%, judeţul Braşov 8,7%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6%, Prahova cu 3,7%, Bihor cu 3,6% şi judeţul Mureş cu 3,4%.