Institutele de sondare a opiniei, în pericol să-şi piardă clienţii

Institutele de sondare a opiniei publice sînt în pericol să-şi piardă o bună parte din clienţi, ca urmare a faptului că rezultatele alegerilor locale de duminică nu s-au regăsit în estimările acestora. Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă, pentru aceste societăţi, a fost tras de vicepreşedintele PSD Miron Mitrea. Domnia sa a declarat la începutul săptămînii, într-o conferinţă de presă, că PSD se va gîndi, pe viitor, la alte institute de sondare a opiniei publice, "ţinînd cont de diferenţele majore dintre rezultate şi estimări". Miron Mitrea susţine că partidul său şi-a orientat strategia electorală în funcţie de sondaje şi, întrucît a dat crezare acestora (marja de eroare acceptată era de maximum 3 procente), a fost luat prin surprindere de victoria lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei, încă din primul tur. Conform studiului IMAS comandat în luna mai de PSD, candidatul PNL-PD avea şanse egale cu Mircea Geoană, ambii fiind creditaţi cu 43% din preferinţele bucureştenilor. În consecinţă, PSD ar putea renunţa la serviciile institutului IMAS, care, din dorinţa de a le face pe plac liderilor partidului, pare să fi mascat adevăratele rezultate ale sondajelor.

Puţin mai aproape de adevăr este institutul CSOP, care, deşi îl prezenta pe prima poziţie pe Traian Băsescu, cu 44%, îi oferea lui Geoană şanse reale să intre în cel de-al doilea tur, cu 36% din opţiuni. Nici CURS nu a reuşit să evite gafele colegilor de breaslă. Acest institut îi vedea învingători pe candidaţii PSD la primăriile de sector. Mai mult, dacă ar fi fost să-i credem pe cei de la CURS, Dan Darabont (sectorul 6) şi Neculai Onţanu (sectorul 2) ar fi sărbătorit şi acum, probabil, cîştigarea unui nou mandat.

Miron Mitrea a mai arătat că nu îşi explică cum candidatul Alianţei D.A. la sectorul 4, Adrian Inimăroiu, care era cunoscut de numai 39% din populaţia sectorului, a obţinut 47% din voturi. Mitrea a admis că rezultatul se explică prin implicaţia votului politic, însă nu a ezitat să-şi exprime nemulţumirea faţă de faptul că institutele de sondare nu au prevăzut acest fenomen.

Aceeaşi nemulţumire o împarte şi Dumitru Sechelariu, care nu a cîştigat din primul tur Primăria din Bacău. Acesta are, probabil, mari şanse să devină cea mai cunoscută "victimă" a răsturnării pe care a produs-o opoziţia în Moldova. Deşi a fost prezent în sondaje cu 73%, Sechelariu nu a reuşit să strîngă decît 34% din voturi. Unde s-au dus cele 40 de procente? Cu siguranţă asta se întreabă şi Dumitru Sechelariu, care recunoaşte că desele asocieri din presă cu Iacubov i-au afectat imaginea.

Nici la Cluj, "Metro Media Transilvania" nu a reuşit să realizeze un sondaj apropiat de realitate. Procentele vorbesc de la sine: deşi în estimări, Ioan Rus avea 48% şi Emil Boc 28%, clujenii au hotărît ca diferenţa dintre cei doi să fie de numai 5 procente (Rus 41% şi Boc 35,6%).

La Constanţa, Radu Mazăre a trebuit, la rîndul său, să accepte ideea că sondajele pot induce în eroare nu doar populaţia, ci şi politicienii. La închiderea urnelor, duminică seară, INSOMAR îl prezenta pe Mazăre învingător detaşat, cu 64% din voturi. Totuşi, la numărarea voturilor, victoria s-a diminuat la 52%.

Toate neconcordanţele semnalate nu vor face decît să alunge o parte însemnată din clienţii institutelor de sondare. Lipsa de credibilitate a acestora a fost confirmată prin rezultatele la scrutinul de duminică, care au arătat că acuzaţiile de părtinire şi manipulare ce le-au fost adresate au fost pe deplin întemeiate.