ÎNTÂLNIRE PREMERGĂTOARE CSAT, LA PALATUL VICTORIA Apărarea, sub asaltul companiilor străine

Structura bugetului Ministerului Apărării Naţionale pentru anul viitor reprezintă punctul spre care îşi îndreaptă privirea marile companii din domeniul industriei de apărare din ţara noastră şi de peste hotare. Faptul că, de trei ani încoace, ţara noastră alocă 2% din Produsul Intern Brut, pentru Apărare, sumă din care un procent considerabil este destinat înzestrării forţelor armate a atras atenţia marilor producători de armament care îşi dispută contractele din domeniul militar.

Premierul Ludovic Orban şi minis-trul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au avut, ieri, o întâlnire cu reprezentanţii companiei franceze Naval Group, care au fost însoţiţi la Palatul Victoria şi de ambasadorul Franţei în ţara noastră, Michele Ramis, cu numai o oră înaintea desfăşurării şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul căreia s-a discutat şi despre bugetul Minisiterului Apărării Naţionale pentru anul viitor. Buget, în care sunt prevăzute şi sumele, din creditele de angajament, pentru programul de realizare a patru corvete multifuncţionale destinate Forţelor Navale române. Corvetele ar urma să fie construite de asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa, conform atribuirii făcută de MApN, la începutul lunii iulie 2019, la câteva zile după o întâlnire, la Bruxelles, tete-a-tete, între Gabriel Leş - fostul ministru de resort - şi Florence Parly, ministrul apărării din Hexagon.

Numai că atribuirea respectivă a fost contestată de compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, iar dosarul a ajuns în instanţă, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu numărul 21131/3/2019, şi are termen de judecată 8 ianuarie 2020.

Faţă de situaţia de mai sus, întâlnirea şefului Guvernului şi a ministrului Economiei cu cei de la Naval Group şi cu ambasadorul Michele Ramis, pare inoportună sau prematură, atât timp cât dosarul aflat pe rolul instanţei nu are un deznodământ.

Am încercat să aflăm de la premierul Ludovic Orban şi de la ministrul Economiei, Virgil Popescu, care a fost tema întrevederii cu cei de la Naval Group, dar până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns. Menţionăm că demersul nostru a fost efectuat prin prisma faptului că pe site-ul Guvernului au fost postate poze de la întâlnirea respectivă, dar nu există nicio informaţie cu privire la tema discuţiilor dintre cele două părţi.

Amintim că Ministerul Apărării a anunţat la începutul lunii iulie că asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa a fost desemnată câştigătoare în procedura de achiziţie a patru corvete multifuncţionale şi de modernizare a celor două fregate de tip 22 ale Forţelor Navale Române - Regele Ferdinand şi Regina Maria, două nave achiziţionate în urmă cu 15 ani din Marea Britanie, dar care sunt aproape complet descoperite pe partea de armament şi sisteme moderne.

Preţul oferit de asocierea câştigătoare este de 1,2 miliarde de euro (inclusiv TVA) - cu 50 milioane euro mai puţin decât oferta companiei olandeze Damen - şi include construirea în ţară a tuturor celor patru corvete şi modernizarea cu aceleaşi sisteme a celor două fregate, precum şi dotarea iniţială cu armament (tunuri, rachete şi torpile).

Procedura de achiziţie a avut ca factor de departajare preţul cel mai scăzut, atâta timp cât cerinţele tehnice solicitate au fost îndeplinite de ofertanţi.

În contestaţia formulată, compania Damen acuză scurgerile de informaţii din partea MApN privind preţurile oferite, fapt ce a dus în trecut la suspendarea procedurii, dar care n-a fost rezolvat, şi susţine că ar exista un risc ca navele să nu fie produse în totalitate în România. În plus, Damen acuză şi faptul că Fincantieri, celălalt participant la licitaţie, a intrat într-un parteneriat, la începutul acestui an, tocmai cu Naval Group, exact înaintea stabilirii ofertei câştigătoare de către MApN.

Menţionăm că Ziarul BURSA, în articolele "Naval Group, o companie cu probleme" şi "Preţ majorat cu 30 miliarde dolari în numai trei ani de la achiziţie", care au apărut în ediţiile din 15 noiembrie şi 4 decembrie, v-a prezentat situaţiile delicate ale contractelor derulate de concernul francez pentru înzestrarea Forţelor Navale din Malaezia, Egipt, Brazilia şi Australia. În toate cazurile, preţul iniţial, pe baza căruia Naval Group a câştigat achiziţia publică, a fost majorat considerabil în cursul executării contractului, fie că vorbim despre construcţia de corvete multifuncţionale, fie că vorbim despre construirea unor submarine cu propulsie clasică sau cu propulsie nucleară.

În proiectul de buget pentru anul viitor, la programele destinate Forţelor Navale, guvernul Orban a prevăzut 7,4 miliarde lei din credite de angajament. În suma respectivă, probabil că este inclus şi avansul pe care cei de la Naval Group ar urma să îl primească, dacă instanţa de contencios administrativ va considera valabilă atribuirea făcută în iulie 2019 de MApN.