Întârzierea proiectelor GNL din SUA va afecta puternic aprovizionarea Europei

De la începerea războiului din Ucraina, una dintre priorităţile majore ale autorităţilor europene a fost reducerea, până la eliminare, a dependenţei de gazele naturale din Rusia.

Într-o perioadă relativ scurtă, cea mai mare parte a gazelor importate prin conducte din Rusia a fost înlocuită cu gazele naturale lichefiate (GNL) importate din SUA, chiar dacă "emisiile totale de gaze cu efect de seră provenite de la GNL sunt mai mari decât cele provenite de la cărbune, fiind cu 24% până la 274% mai mari", după cum se arată într-un studiu recent al profesorului american Robert W. Howarth, de la Universitatea Cornell. În plus, gazele lichefiate sunt şi mult mai scumpe.

Pe lângă aceste probleme, recent a intrat în scenă şi incertitudinea aprovizionării Europei cu GNL din SUA, pe fondul numeroaselor probleme legate de asigurarea capacităţilor de producţie şi lichefiere, care s-au amplificat în ciuda promisiunilor autorităţilor de la Washington.

"Industria gazelor naturale lichefiate din SUA se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari, în condiţiile în care confruntările juridice cu activiştii şi contractorii se combină cu îngheţarea autorizaţiilor federale, iar astfel este încetinită expansiunea celui mai mare exportator din lume", după cum scrie Financial Times.

Întârzierile care afectează două terminale GNL construite de ExxonMobil şi TotalEnergies în Texas, "au creat noi incertitudini cu privire la creşterea ofertei, pe fondul blocării noilor licenţe pentru export de către administraţia Biden", conform articolului din publicaţia financiară.

"Unităţile de lichefiere fac parte din infrastructura energetică, iar construirea infrastructurii energetice în America de astăzi este dificilă", a declarat Kevin Book, director general al ClearView Energy Partners.

Mai mulţi analişti ai pieţelor de energie au subliniat şi un alt aspect deosebit de important în ceea ce priveşte construirea noilor capacităţi de lichefiere, respectiv lipsa oricărei predictibilităţi a cererii pentru perioade lungi, de 15 - 20 de ani, pe fondul programelor guvernamentale de renunţare la gazele naturale şi trecerea la aşa-zisele surse regenerabile. În aceste condiţii, finanţarea proiectelor GNL, de la extracţia gazelor, până la lichefiere şi transportul maritim, este deosebit de dificilă.

FT aminteşte că Statele Unite au depăşit Australia în 2023 şi au devenit cel mai mare exportator mondial de GNL, cu o capacitate zilnică de circa 337 milioane metri cubi, suficientă pentru acoperirea cererii cumulate de gaze din Franţa şi Germania.

Producătorii americani au planificat o dublare a exporturilor până la sfârşitul decadei, însă aceasta presupune investiţii de zeci de miliarde de dolari în noi terminale.

FT mai arată că ExxonMobil şi QatarEnergy au anunţat luna aceasta o amânare cu şase luni a proiectului Golden Pass din Texas, cu o valoare de 11 miliarde de dolari.

Amânarea a venit pe fondul unui conflict cu Zachry Holdings, constructorul proiectului, pe fondul creşterii puternice a costurilor. Compania Zachry Holdings a cerut intrarea în insolvenţă în luna mai 2024, iar un acord al părţilor a permis angajarea unui nou constructor şi continuarea proiectului.

Un alt proiect major, cu o valoare de circa 18 miliarde de dolari, se confruntă cu întârzieri mari, după ce o instanţă a respins aprobarea primită din partea unei instituţii de reglementare, în urma unor contestaţii din partea unor grupuri de mediu şi comunitare.

Proiectul este al companiei NextDecade, în care gigantul francez TotalEnergies deţine o participaţiei de 17%, şi ar trebui ca prima fază să fie completată în 2027. "Această decizie are implicaţii de anvergură dincolo de acest proiect", a declarat Matt Schatzman, directorul executiv al companiei NextDecade, pentru FT.

"Dacă hotărârea se menţine, precedentul care ar fi creat de acţiunea instanţei are potenţialul de a afecta viabilitatea tuturor proiectelor de infrastructură autorizate la nivel federal, deoarece va fi dificil pentru aceste proiecte să atragă investiţii de capital până când vor primi autorizaţii finale irevocabile", a subliniat Schatzman.

Datele preluate de FT arată că proiectele Golden Pass şi Rio Grande ar avea o capacitate combinată zilnică de export de circa 167 de milioane metri cubi, aproape jumătate din volumul livrat de SUA anul trecut.

În condiţiile în care estimările de la Wood Mackenzie arată că întârzierea proiectului Golden Pass va elimina de pe piaţă 2,3 milioane tone care ar fi trebuit furnizate anul viitor şi 5,2 milioane tone în 2026, Financial Times subliniază că "întârzierile care afectează proiectele americane ameninţă să comprime şi mai mult o piaţă deja tensionată şi să crească preţurile".

Dificultăţile furnizorilor de gaze naturale din SUA, coroborate cu o creştere semnificativă a cererii din Asia, va conduce nu doar la o creştere semnificativă a preţurilor în perioada următoare, ci va crea şi numeroase incertitudini cu privire la aprovizionarea Europei cu gaze naturale pe termen mediu şi lung.

Toate acestea vor avea efecte negative majore asupra planurilor actuale de accelerare a tranziţiei energetice.