Integrarea scumpeşte terenurile agricole

Calitatea de membru al Uniunii Europene nu înseamnă doar subvenţii masive pentru agricultura noastră, ci şi o echilibrare a preţurilor produselor agricole şi, mai ales, a terenurilor. La fel ca în cazul materiilor prime energetice sau al produselor accizate, precum alcoolul şi tutunul, şi preţurile terenurilor agricole se vor "adapta" la situaţia din restul Europei. "Preţul terenurilor agricole este în creştere, dar va exploda odată ce va fi clar că vom intra în UE. Apreciez acum că valoarea medie a terenurilor agricole este de 15 milioane de lei/hectar, în timp ce limitele sînt 5 şi 25 de milioane", afirmă Ion Ciulinaru, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Călăraşi. Şi la Braşov preţul mediu variază în jurul a 15 milioane. "Un hectar poate atinge însă chiar şi 60 de milioane dacă se pretează pentru lucrări de infrastructură, precum autostrada construită de < Bechtel >, ne-a declarat şi Mircea Luca, şeful DADR Braşov. Terenurile din vest sînt preferate de către investitorii europeni (în special italieni) pentru apropierea de unităţile de procesare din ţara de baştină, datorită climei, mai blînde decît în Bărăgan şi suprafeţelor întinse, disponibile la preţuri atractive.

"Putem cumpăra suprafeţe mari de pămînt de bună calitate, neepuizat de agricultura intensivă din Italia", afirmă Gabriele Zippilli, agronom al grupului CTS, proprietar al SNTR, grup care a cumpărat cîteva sute de hectare în ţara noastră. În zona din care provine grupul CTS, provincia Perugia, preţul unui hectar ajunge la 15.000 - 20.000 euro, adică de zece ori mai scump decît cel mai scump teren din Brasov.

• Situaţia juridică neclară a terenurilor "sugrumă" piaţa funciară

Fermierii români încearcă să se apere de avalanşa de investitori străini care vor cumpăra pămînt în ţară, după ce aderarea va deveni oficială. Dumitru Marinescu, liderul asociaţiei fermierilor din judeţul Giurgiu afirmă că principalul obstacol la achiziţia unui teren agricol este situaţia juridică a terenurilor. "Vreau să cumpăr pămînt, dar nu găsesc decît suprafeţe cu probleme juridice. Există suprafeţe deţinute de mai mulţi membri ai unei familii şi nu se ştie care parte este a fiecăruia. Dacă o pesoană se opune, cade toată înţelegerea". Dumitru Marinescu a oferit 350 de euro pentru un hectar. El afirmă că preţul poate varia şi în funcţie de suprafaţa disponibilă şi infrastructura aferentă (sistem de irigaţii, acces la infrastructura de transport etc.) "Nu sînt sigur că va exista o explozie generală a preţurilor, ci doar o scumpire a celor mai bune".

• Preţul terenurilor agricole se formează "după ureche"

În prezent nu avem o piaţă funcţională a pămîntului, cu consecinţe grave asupra întregii economii. "În orice ţară dezvoltată, preţul pămîntului este dat de proprietar, nu de cumpărător, cum se întîmplă în cazul altor produse. Acum preţul este determinat de cumpărător, ceea ce arată o economie în suferinţă", afirmă Gabriel Popescu, decanul Centrului Interuniversitar Româno-Bulgar din Giurgiu.

Potrivit aceleaşi surse, nu avem evalutaori care să calculeze preţul pămîntului după categoria de folosinţă, fertilitate şi capitalizarea suprafeţelor. După insistenţa europenilor, care cumăpără terenuri "în veselie", se pare că aceştia au evaluat corect valoarea pămîntului nostru.