ÎNŢELEGEREA, TĂRĂGĂNATĂ TREI ANI, S-A ÎMPOTMOLIT, ACUM, LA DIICOT Şeful KazMunaiGas respinge acuzaţia că vreun oficial român a luat şpagă pentru Rompetrol

Actualizare 19:38 Procurorii, în dosarul Rompetrol 2: "Patriciu a beneficiat de sprijinul total al clasei politice la privatizarea Petromidia"

Dinu Patriciu a beneficiat, în cadrul procesului de privatizare a rafinăriilor Vega şi Petromidia, de "sprijinul total al clasei politice la putere în perioada respectivă", în contextul conexiunilor politice pe care omul de afaceri le avea în PSD şi PNL, reiese din documentele procurorilor din dosarul Rompetrol 2 obţinute de presă.

Procurorii susţin că reprezentanţii Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor Publice, Fondului Proprietăţii de Stat, APAPS şi OPS au dat dovadă de o pasivitate "greu de înţeles".

Potrivit procurorilor, în anul 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin, împreună cu cetăţenii americani Stephenson George Philip şi Hart Colin Richard, au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare.

La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiş (cu dublă cetăţenie română şi israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum şi persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietăţii de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.

Gruparea urmărea să obţină dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însuşirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.

Această activitate a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligaţii bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăţilor din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanţiale şi care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligaţiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în şapte ani.

Astfel, pe 9 decembrie 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin au înfiinţat un holding elveţian denumit Rompetrol Holding, cu sediul în Fribourg, care deţinea un procent de 18% din Rompetrol SA Bucureşti, iar pe data de 3 decembrie 1999, au înfiinţat offshore-ul Rompetrol International Ltd. cu sediul în Tortola, Insulele Britanice.

"Ulterior, membrii grupului s-au asociat având diferite calităţi, de asociat sau administrator în mai multe entităţi economice, înfiinţând firme cu sediul în România sau în străinătate, cu scopul participării la privatizarea unor obiective strategice de interes naţional printre care rafinăriile Vega şi Petromidia, fără a îndeplini condiţiile legale de investitori strategici şi fără a face dovada că dispun de lichidităţile necesare pentru a susţine financiar investiţiile angajate prin contractele de privatizare semnate cu Fondul Proprietăţii de Stat, beneficiind în activitatea infracţională fie de sprijinul total al clasei politice la putere în perioada respectivă, prin prisma conexiunilor politice sau de afaceri pe care Patriciu Dan Costache le avea atât cu Partidul Social Democrat, cât şi cu Partidul Liberal al cărui membru a fost, fie de pasivitatea greu de înţeles a reprezentanţilor Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor Publice şi/sau a reprezentanţilor Fondului Proprietăţii de Stat, APAPS şi OPS", declară procurorii.

Scopul iniţial pentru care a fost constituit acest grup infracţional a fost acela ca, pe de o parte, să se intre în posesia sumelor de bani gestionate de SC Rompetrol SA, destinaţi bugetului de stat şi proveniţi din contracte de cooperare economică internaţională încheiate înainte de 31 decembrie 1989, iar pe de altă parte, de a avea la dispoziţie societăţi comerciale care prin natura obiectului lor de activitate permiteau rulajul unor mari sume de bani (cash-flow), prin contracte economice interne şi externe, dar care, în acelaşi timp, să se afle şi în sfera de interes a statului român, în aşa fel încât să nu se permită în niciun moment constatarea stării lor de falimentare.

Anchetatorii afirmă că membrii grupării conduse de Dinu Patriciu şi-au diversificat activitatea infracţională, în scopul cumpărării de la FPS a acţiunilor pe care acesta le deţinea la rafinăriile Vega şi Petromidia, la preţuri subevaluate, cu complicitatea directă a funcţionarilor FPS implicaţi în aceste procese de privatizare, iar ulterior, după obţinerea controlului absolut asupra acestor două societăţi, să delapideze în interesul membrilor grupului atât sumele de bani care trebuiau investite în cele două societăţi, cât şi sumele pe care societăţile privatizate trebuiau să le vireze la bugetul de stat.

În aceste împrejurări, în perioada anilor 1998 - 2007, gruparea şi-a însuşit atât creanţa statului român rezultată din Acordul de cooperare economică internaţională cu statul libian, dar a şi obţinut pachetele majoritare de acţiuni gestionate de FPS la rafinăriile Vega şi Petromidia, la valori mult subevaluate faţă de cele reale.

După privatizare, cele două rafinării au fost decapitalizate, prin mai multe operaţiuni financiare, precum însuşirea şi folosirea în propriul interes a sumelor de bani colectate şi destinate bugetului de stat; majorări artificiale sau nelegale de capital social; crearea unor circuite financiare şi comerciale fictive prin care să se creeze aparenţa respectării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare; transferarea de sume de bani către societăţile membre ale grupului înfiinţate în paradisuri fiscale; crearea, în mod artificial, de lichidităţi prin listarea la bursă a rafinăriei Petromidia, sumele de bani astfel rezultate fiind de asemenea însuşite de membrii grupului.

La data de 24 august, Dinu Patriciu şi Philip Stephenson au încheiat un contract cu KazMunayGas, prin care Rompetrol Holding SA Elveţia a vândut 75% din acţiunile companiei olandeze The Rompetrol Group NV, a cărei valoare de piaţă a fost evaluată prin contract la 3,61 miliarde de dolari, urmând ca Patriciu şi Stephenson, prin Rompetrol Holding, să deţină în continuare celelalte 25% din acţiunile The Rompetrol Group NV.

Prin contract s-a mai stabilit că The Rompetrol Group NV va fi condusă împreună de către cei doi acţionari, KazMunayGas şi Rompetrol Holding, acţionarul majoritar numind membrii Consiliului Director al The Rompetrol Group NV, iar Patriciu a fost numit preşedinte şi director general.

"Practic, prin această tranzacţie, Patriciu Dan Costache şi George Philip Stephenson şi-au asigurat un folos patrimonial de 2.712 milioane de dolari, creşterea valorii de piaţă a The Rompetrol Group datorându-se în primul rând activităţii infracţionale derulate de membrii grupului infracţional începând cu anul 1999, prin care au fost delapidate sume importante care se cuveneau fie bugetului de stat fiind doar în administrarea firmelor din grupul Rompetrol, fie trebuiau folosite în conformitate cu clauzele contractelor de privatizare încheiate în anii 1999 şi 2000, cu complicitatea directă a miniştrilor Finanţelor Publice şi cel al Economiei şi Comerţului din Guvernul Adrian Năstase, care la solicitarea inculpatului Patriciu Dan Costache au iniţiat şi promovat OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare SA a fost 'iertat' de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, care a fost convertită în obligaţiuni cu scadenţa la 7 ani", mai spun procurorii.

(S.A.)

-----------

Actualizare 13:52 Continuă audierile în dosarul Rompetrol

Procurorii DIICOT continuă astăzi audierile în dosarul Rompetrol 2, transmit televiziunile de ştiri.

Omul de afaceri Sorin Marin a fost primul care a ajuns la sediul DIICOT. Acesta este acţionar în compania Rompetrol.

Tot astăzi, la DIICOT sunt aşteptaţi Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), şi Adrian Constantin Volintiru, fost director financiar în mai multe companii din grupul Rompetrol precum Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Downstream.

Procurorii îi vor anunţa pe cei trei că au calitatea de suspecţi în acest dosar şi că a fost pus sechestru pe bunurilor lor mobile şi imobile.

(S.A.)

------------

Actualizare Adrian Năstase, audiat în dosarul privatizării Petromidia

Fostul premier Adrian Năstase a fost audiat de procurorii DIICOT în dosarul privatizării Petromidia, potrivit unor surse din presă.

Adrian Năstase a fost chemat de procurori în calitate de martor pentru a fi audiat în dosarul privatizării Petromidia. De asemenea, Rodica Stănoiu, fost ministru de Justiţie în guvernarea Năstase a fost chemată tot în calitate de martor pentru a da detalii despre privatizarea Petromidia, considerat cel mai mare dosar de devalizare a ţării.

(L.B.)

----------------

Memorandumul privind privatizarea "Rompetrol Rafinare", semnat în 2013, între Guvern şi Grupul Rompetrol, a stârnit numeroase controverse de-a lungul timpului şi nu a ajuns, niciodată, să fie implementat.

Unul dintre cei mai virulenţi critici a fost Traian Băsescu, care a făcut deseori referire la un posibil dosar penal pentru Victor Ponta, din cauza acestei înţelegeri, acuzându-l pe primul ministru că vrea "să fure cu mâna Parlamentului 400 milioane de dolari".

În noiembrie 2014, Cătălin Predoiu, atunci prim-vicepreşedinte PDL, îl acuza pe Victor Ponta că a luat mită pentru Memorandumul cu Rompetrol. În cadrul unei conferinţe de presă, Predoiu a întrebat dacă şeful Guvernului a negociat în Dubai mita pentru semnarea Memorandumului privind datoriile KazMunaiGas şi dacă la presupusele negocieri au participat şi persoane din afara Guvernului. "L-aş întreba şi eu pe Victor Ponta câteva lucruri: Îl întreb dacă a semnat el însuşi Memorandumul guvernamental privind datoria KazMunaiGas. Îl întreb dacă a negociat în Dubai mita pentru KazMunaiGas. Îl întreb dacă la negocierile pentru mită au participat şi persoane din afara Guvernului", a afirmat Cătălin Predoiu, citat de stiripesurse.ro. La solicitarea unui jurnalist de a fi mai specific, Cătălin Predoiu a spus că "orice întrebare pleacă de la o informaţie".

În iulie 2013, Gabriel Dumitraşcu, fost şef OPSPI, afirma că, în vremea Guvernului Boc, negocierile privind datoriile Rompetrol au fost purtate direct de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DGIPI) .

Referitor la acuzaţiile făcute, în spaţiul public, de politicieni, privind memorandumul cu statul român, Azamat Zhangulov, senior vicepresident al KMG Internaţional, a spus: "Vă asigur că KMG Internaţional are o politică strictă şi nu ne putem imagina să fim acuzaţi de acest tip de fapte.

Interferenţele politice nu ar trebui să afecteze operaţiunile de business. Ne desfăşurăm activitatea în concordanţă cu legea din România.

KMG este compania naţională din Kazahstan. Asta are anumite implicaţii. Înseamnă că nu avem nici un interes să facem acţiuni de genul acelor acuzaţii.

Avem interesul să creăm un mediu de afaceri normal, să ne continuăm operaţiunile.

Credem că România are un potenţial foarte mare să aibă un climat investiţional mai bun".

Strategia de privatizare a Rompetrol Rafinare SA, aprobată de Guvern, abia în iulie 2015 , stabileşte vânzarea, la licitaţie cu strigare, a unui pachet de 11.775.349.451 acţiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare Constanţa. Statul s-a înţeles cu Rompetrol, în ianuarie 2013, să participe la un fond de investiţii de un miliard de dolari, în cadrul memorandumului privind privatizarea "Rompetrol Rafinare".

Fostul preşedinte Traian Băsescu a spus, în perioada semnării înţelegerii: "Domnul Ponta vrea să fure cu mâna Parlamentului 400 milioane de dolari. Datoria (n.r. companiei Rompetrol) era de 580 de milioane de dolari, iar domnul Ponta, ca să fie primit de preşedintele Kazahstanului, s-a grăbit să facă un memorandum, prin care este de acord ca partea kazahă să plătească doar 200 milioane de dolari în contul datoriei istorice a Rompetrolului, iar 380 de milioane de dolari îi anulează". Traian Băsescu a menţionat atunci că aceştia sunt bani publici, care ar fi trebuit să intre în bugetul statului, şi a criticat faptul că nu era prevăzută nicio sancţiune în acel memorandum, de partea Rompetrol, dacă nu se respectau obligaţiile.

În iulie 2013, Ponta a precizat că toate legile de privatizare, precum Rompetrol, au fost promulgate de Băsescu: "Vreau să spun că toate legile prin care s-au privatizat, inclusiv Rompetrol, au fost promulgate - ia ghiciţi de cine? - de preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele se bazează, cumva în mod greşit sper, pe faptul că presa nu ştie că noi nu mai avem o datorie de încasat de la Rompetrol, pentru simplul motiv că acea datorie s-a convertit în acţiuni şi am pierdut procesul. Deci, preşedintele, treaba lui...".

Întrebat de jurnalişti cum comentează faptul că preşedintele vorbea despre un furt prin lege, premierul a reluat ideea că toate legile de privatizare au fost promulgate chiar de şeful statului.

"Toate legile de privatizare au fost promulgate de preşedintele Traian Băsescu. Dacă domnia sa a furat prin lege, sigur...", a spus Ponta.

Într-o emisiune la Digi 24, Băsescu a mai spus: "Am făcut (premierul Ponta, n.r.) un aranjament cu Rompetrol, şi în loc să ne dea 580 de milioane de dolari, ne dă numai 200 de milioane, şi imediat m-am putut întâlni cu preşedintele kazah să-i raportez că am rezolvat problema Rompetrol. Păi, nu este în regulă. Eu m-am întâlnit cu preşedintele kazah acum doi ani şi am fost extrem de ferm în a-i spune că trebuie să ne plătească 580 de milioane de dolari! S-a dus, azi, premierul şi a spus «Frate, am rezolvat-o mai ieftin în Kazahstan»".

El a argumentat că este "apă de ploaie" şi "fără nicio garanţie" angajamentul din memorandum privind crearea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari, la care kazahii să participe cu 800 de milioane de dolari, iar statul român cu 200 de milioane de dolari.

În iulie 2015, Băsescu a vorbit despre posibilitatea unui dosar penal pentru Ponta, din cauza memorandumului. "Cred că Victor Ponta va pierde Guvernul, iar dacă va avea dosare consistente nu cred că acestea vor fi legate de conflictul de interese. Ar putea fi, va fi, KazMunaiGaz, privatizarea CFR Marfă", a declarat Traian Băsescu la un interviu.

Procurorii DIICOT au anunţat, luni, că au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părţi responsabile civilmente în acest nou dosar şi au fost audiate ieri de DIICOT.

Ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, a declarat ieri că instituţia pe care o conduce a colaborat de la început cu toate organele abilitate în investigaţiile declanşate la Rompetrol: "Am transmis documente şi vom continua să facem acest lucru, am demarat procedurile necesare pentru punerea în operă a investigaţiei, astfel încât statul să-şi protejeze interesele".

Azamat Zhangulov: "Nu ştim de ce procurorii DIICOT au declanşat ancheta acum"

Azamat Zhangulov a fost întrebat, ieri, de ce crede că procurorii au decis, acum, să pună sechestru în dosarul Rompetrol, în contextul în care, recent, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas (KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat constituirea unui joint-venture.

Potrivit site-ului CEFC, compania chineză va plăti 680 milioane de dolari pentru achiziţia a 51% din acţiunile KMGI, fostul Rompetrol Group, angajându-se totodată să investească cel puţin 3 miliarde de dolari în următorii cinci ani.

Azamat Zhangulov a declarat: "Este o întrebare bună: de ce acum? Nu ştim răspunsul. Sunt sigur că autorităţile au fost ocupate cu alte proiecte. Dar nu este bine pentru climatul investiţional.

KMG a cumpărat Rompetrol de bună cerdinţă, am primit toate aprobările de la autorităţile relevante".

Domnia sa a spus că a aflat despre investigaţia DIICOT atunci când procurorul şef Daniel Horodniceanu a vorbit despre volumul mare de dosare din anchetă: "Doar asta am ştiut despre subiect.

Am cerut explicaţii oficiale, dar nu am primit. Ieri (n.r. luni) am aflat din comunicatul DIICOT că suntem parte civilă în dosar".

Azamat Zhangulov: "Tranzacţia cu chinezii nu ar trebui să fie afectată de anchetă"

Potrivit domnului Zhangulov, tranzacţia pentru cedarea unui pachet de 51% din structura care controlează rafinăria Petromidia către grupul chinez CEFC nu ar trebui să fie afectată de scandalul Rompetrol II "în mod normal", întrucât KMG International nu este deocamdată sub acuzare.

"Nu am văzut reacţii negative, până acum", a declarat domnia sa, adăugând: "China este cel mai mare investitor din Europa. În 2015, a avut investiţii de peste 200 miliarde de dolari, în Europa, şi pentru acest an sunt estimate investiţii de 300 miliarde de dolari".

Vicepreşedintele KMG Internaţional a mai spus că grupul este angajat să îşi execute obligaţiile din memorandumul semnat.

Întrebat dacă ancheta procurorilor ar putea fi extinsă şi asupra memorandumului, domnia sa a răspuns: "Dacă vorbim de posibilitate, aceasta există". Însă, domnia sa a precizat că miniştrii s-au tot schimbat şi nimeni nu a ridicat suspiciuni asupra înţelegerii făcute cu Guvernul României.

"Chiar şi la Ministerul Energiei s-au schimbat mai mulţi miniştri. Nu s-a exprimat nici unul că această înţelegere nu a fost ok", a declarat Zhangulov, adăugând: "De aceea, credem că această înţelegere va fi executată".

Domnia sa a mai precizat că grupul va trebui să reacţioneze, în urma instituirii sechestrului de către procurori: "În mod normal, trebuie să analizăm situaţia şi să reacţionăm în consecinţă, ceea ce poate include litigii. Nu am avut timp să analizăm acest lucru".

Zhangulov a mai precizat: "Suntem cumpărători de bună credinţă. Potrivit legii internaţionale, tratatelor semnate de România, investiţiile noastre sunt protejate.

Este prematur să vorbim despre implicaţiile anchetei şi despre cum va trebui să reacţionăm. Sperăm ca acţiunile viitoare şi planurile noastre de dezvoltare să fie susţinute de Guvern".

Deocamdată, efectele anchetei DIICOT s-au văzut la Bursa de Valori Bucureşti, unde acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC) sunt listate. Titlurile RRC au scăzut puternic, ieri, cu 11,91%, după ce luni au fost oprite de la tranzacţionare. Anterior, evoluţia acţiunilor rafinăriei fusese în urcare, pe fondul anunţului deal-ului dintre kazahi şi chinezi.